Dispoziţie rusească pentru Tiraspol şi Comrat: Complicaţi relaţia cu Chişinăul! – Deutsche Welle

Adaugă-ne ca sursă preferată

Marţi, deputatul comunist Vasilii Şova (fost ministru al reintegrării în perioada guvernării comuniste) şi fostul şef al aşa-zisului minister de externe de la Tiraspol, Valerii Liţkai, au susţinut împreună o conferinţă de presă la care au încercat să inoculeze ideea că iniţiativa Chişinăului de a introduce puncte de control migaţional pe Nistru „pune în pericol eforturile de reglementare a conflictului transnistrean” (…), „prin aceasta urmând a fi încălcate drepturile cetăţenilor ruşi care locuiesc în regiunea transnistreană”, scrie Deutsche Welle. 

Chestiunea introducerii acestor puncte de control este principalul subiect ce urmează a fi discutat joi, la Bruxelles, în formatul de negocieri „5+2″ în problema transnistreană, iar presa transnistreană scrie că Tiraspolul îi pregăteşte Chişinăului o „surpriză” la negocierile de mâine. În opinia expertului în problema transnistreană, Oazu Nantoi, „formatul „5+2″ (Chişinău, Tiraspol, Rusia, Ucraina, OSCE + observatorii SUA şi UE) nu poate oferi soluţii. Acesta este un format de conservare a situaţiei”. Potrivit lui Nantoi, „formatul „5+2″ contravine esenţei conflictului şi, din această cauză, nu poate oferi rezultate pozitive pentru Republica Moldova”.

Găgăuzii vor referendum

Potrivit analiştilor politici de la Chişinău, şefii administraţiei separatiste de la Tiraspol şi anumite cercuri politice pro-ruse din autonomia găgăuză (Comrat) ar fi primit indicaţii de la Moscova să complice relaţiile cu administraţia centrală, pentru a zădărnici semnarea celor două documente la summit-ul UE din noiembrie, de la Vilnius. Aşa se explică, în opinia analiştilor, proaspăta iniţiativă a guvernatorului autonomiei găgăuze Mihai Formuzal de a desfăşura un referendum consultativ pentru a afla opinia localnicilor despre orientarea externă a Republicii Moldova. Replica premierului moldovean Iurie Leancă a fost scurtă: „politica externă este competenţa exclusivă a Chişinăului, iar dacă Mihai Formuzal nu cunoaşte acest lucru – să citească Legea Supremă”, iar preşedintele Nicolae Timofti a spus că „Formuzal promovează interese străine”.

Într-o intervenţie la tema introducerii de către Chişinău a punctelor de control migaţional pe Nistru, directorul Institutului de relații internaționale al Academiei Române, Dan Dungaciu, a menţionat că politicienii de la Chișinău „sunt obligaţi să ia o decizie în privința granței de est, în perspectiva semnării acordurilor cu Uniunea Europeană: „A sta la cheremul Transnistriei sau a sta, deci, la cheremul Federației Ruse înseamnă a pune dosarul integrării Republicii Moldova în UE în brațele Moscovei”. (…) „Republica Moldova nu va putea semna vreo dată Acordul economic sau Acordul de liberalizare a vizelor cu UE fără să aibă o frontieră definită clar și controlată în est”, a spus Dungaciu. „Decizia politică este cea mai complicată decizie pe care Chişinăul trebuie să o ia până la urmă. Dacă spui că trebuie să rezolvăm conflictul transnistrean ca să ne putem integra în Uniunea Europeană, înseamnă că ai pus dosarul integrării Republicii Moldova în UE pe biroul Kremlinului. Pentru că Moscova va spune: Nu veți rezolva niciodată acest conflict”, a conchis Dan Dungaciu.

„Unirea”, sperietoare pentru transnistreni

Pe alt flanc, Kremlinul încearcă să domine în continuare, propagandistic, minţile locuitorilor din regiunea transnistreană, să întreţină artificial acolo anumite fobii, pentru ca oamenii să nu conştientizeze avantajele de care s-ar bucura dacă Republica Moldova s-ar apropia, realmente, de UE. Şi pentru că unirea Moldovei cu România este în continure o sperietoare bună pentru mulţi transnistreni, unii oficiali ruşi îşi permit să o invoce periodic. Într-o postare pe o reţea de socializare, vicepremierul rus Dmitri Rogozin, un frecvent oaspete la Tiraspol, a scris miercuri că preşedintele român Traian Băsescu planifică integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, apoi anexarea acesteia de către România: „‘Calul Traian’ (Traian Băsescu) a pregătit pentru Republica Moldova două etape: iniţial, ‘integrarea în Uniunea Europeană’, apoi ‘Anschlussul’ (anexarea) ei de către România”, a scris Rogozin.

Traian Băsescu i-a răspuns public oficialului rus: „România nu şi-a declarat niciodată intenţia de a anexa vreo ţară. Nu are experienţă în acest sens. Domnul Rogozin când se trezeşte întâi face o declaraţie la adresa României şi apoi îşi bea ceaiul”.