Corlăţean: Franţa a primit 4,4 miliarde de euro pentru romi, România – 500 de milioane de euro

Ministrul român de Externe a dorit, în cadrul intervenţiei sale la postul francez, să infirme declaraţiile unor politicieni din Hexagon, care arată cu degetul spre sumele mari alocate României de la bugetul european pentru incluziunea romilor.

„Este o eroare gravă. În exerciţiul bugetar european 2007-2013, Franţa a beneficiat de o alocare de 4,4 miliarde de euro, în timp ce România nu a primit decât 500 milioane de euro. Noi am folosit acest buget, caree nu este alocat doar pentru romi, pentru incluziune socială, dar există o mare diferenţă între alocările bugetare europene”, a declarat şeful diplomaţiei, adăugând că expulzarea unor cetăţeni europeni „nu constituie o soluţie”.

Titus Corlăţean a precizat că România şi Franţa au stabilit un mecanism de cooperare în ceea ce priveşte incluziunea socială. Totodată, ministrul de Externe a evocat cooperarea bună la nivel poliţienesc şi juridic dintre cele două ţări şi a transmis disponibilitatea Bucureştiului de a suplimenta numărul de poliţişti în capitala franceză.

„Suntem dispuşi să trimitem un număr suplimentar de poliţişti la Paris pentru a combate infracţionalitatea”, a spus Corlăţean, subliniind că infractorii reprezintă doar o minoritate. „Marea majoritate a resortisanţilor români este foarte bine integrată în societate franceză de mai mulţi ani”, a punctat ministrul de Externe.

Politicienii francezi au avut în ultimul timp o serie de declaraţii privind problema romilor şi aderarea României la Schengen.

Ministrul francez de Externe, Laurent Fabius, a declarat, marţi, în Adunarea Naţională, răspunzând unei întrebări adresate de Gilbert Collard, că Guvernul consideră că „nu sunt îndeplinite condiţiile pentru ca România să se integreze în spaţiul Schengen la 1 ianuarie 2014”, relatează postul Europe1.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului francez, Najat Vallaud-Belkacem, a declarat, la 26 septembrie, pentru postul de radio RMC că „nu sunt întrunite condiţiile” pentru aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen.

„Credem că nu sunt întrunite condiţiile (pentru aderarea României şi Bulgariei la Schengen) şi nu suntem singurii (care cred acest lucru)”, a declarat Najat Vallaud-Belkacem.

Potrivit site-ului publicaţiei Journal du Dimanche, Olanda, Italia şi Spania refuză, de asemenea, intrarea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen.

În replică, Ministerul Afacerilor Externe a reamintit că România a îndeplinit condiţiile de aderare, „fapt confirmat de toate statele membre ale UE în cadrul reuniunii Consiliului Afaceri Interne şi Justiţie din iunie 2011, care a concluzionat asupra finalizării procesului de evaluare Schengen a gradului de pregătire a României (şi a Bulgariei) în vederea punerii în aplicare a tuturor dispoziţiilor acquis-ului Schengen”.

Autorităţile de la Bucureşti se aşteaptă ca Franţa, partener tradiţional şi strategic al României, „să acţioneze atât în spiritul relaţiei bilaterale substanţiale, cât şi în contextul recunoaşterii finalizării procesului de evaluare şi a îndeplinirii criteriilor privind aderarea” la Schengen.

România şi Bulgaria urmează ca, după o perioadă de tranziţie de şapte ani de la aderarea la Uniunea Europeană (UE), să adere la spaţiul Schengen, înăuntrul căruia sunt eliminate controalele la frontieră între state membre.

Însă problema migrării, în special a membrilor etniei rome, se află în centrul unei polemici dure în Franţa, înaintea alegerilor municipale şi europene.

Aderarea celor două state membre UE la spaţiul Schengen a fost respinsă de Consiliul miniştrilor europeni în septembrie 2011, la solicitarea Finlandei şi Olandei, care denunţau corupţia şi lipsa unor acţiuni concrete împotriva crimei organizate la Bucureşti şi, respectiv, Sofia.