IGR: Operarea în doar 14-16 ani a zăcământului de la Roşia Montană, imposibilă din punct de vedere tehnic

‘Proiectul RMGC /Roşia Montană Gold Corporation, n.r./, planificat a se derula pe o perioadă de doar 16 ani, trebuie acordat la cerinţele dezvoltării durabile, care ar presupune dezvoltarea sa pe o perioadă de circa 50 de ani. În opinia noastră, operarea în doar 14-16 ani a unui zăcământ de asemenea talie este imposibilă din punct de vedere tehnic (…) Proiectul este, în mod vizibil, unul speculativ (…) Cianurarea integrală a minereului, propusă de actualul proiect RMGC, este exclusă ca soluţie tehnică din moment ce ar conduce la pierdere Cuprului, dar şi a unor cantităţi de Stibiu, Germaniu, Tantal (…) Telur, Zinc (materii prime foarte importante din punct de vedere economic, conform normelor europene)’, conform specialiştilor geologi.

Reprezentanţii IGR menţionează faptul că randamentele de extracţie de la Roşia Montană sunt de 80% aur şi 61% argint prin metoda de cianurare, cea mai mare parte a rezervelor (52%) fiind concentrată în Masivul Cârnic.

‘Explorarea şi calculul de rezerve efectuate de RMGC îndeplinesc criteriile de exigenţă cerute de legislaţia română, care nu prevede analize în duplicat ale unor probe folosite pentru calculul rezervelor, prelevate şi analizate de un organism abilitat al statului (…) RMGC apreciază randamente de extracţie de circa 80% pentru aur şi 61% pentru argint prin cianurarea întregii mase miniere (…) într-un mod care exclude pre-concentrarea. Tehnica de procesare propusă exclude recuperarea vreunui alt element. Circa 52% din din rezervă este concentrată în corpul Cârnic, corpul Cetate (…)’, notează oficialii IGR.

Pe de altă parte, specialiştii consideră că Bazinul Văii Corna, unde ar trebui să fie construit iazul de decantare pentru proiectul minier de la Roşia Montană, nu permite stocarea unei cantităţi de 214,9 milioane tone masă de şlam cianurat.

‘În opinia noastră, bazinul Văii Corna nu permite stocarea unei asemenea cantităţi uriaşe de şlam cianurat fără serioase riscuri de mediu, deci trebuie redusă cantitatea de şlam şi întărită etanşeitatea viitorului bazin de decantare’, se menţionează în documentul IGR.

În replică la rezultatele cercetării IGR, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale /ANRM/, precizează într-un răspuns transmis DPIIS, că punctul de vedere al specialiştilor geologi se bazează pe informaţii false.

‘Prezentarea zăcământului Roşia Montană realizată de domnul Ştefan Marincea, de la Institutul Geologic al României, se bazează pe date false şi extrem de vechi, unele chiar din anul 1941, fără a se ţine cont de programul de cercetare extins, desfăşurat de statul român şi de titular în perimetru şi relevă o cunoaştere eronată a perimetrului, precum şi o cunoaştere superficială a tehnologiilor de procesare a minereurilor folosite în lume, a legislaţiei Uniunii Europene în domeniu şi a prevederilor legale adoptate şi în România, ca urmare a procesului de aderare la UE’, se arată în punctul de vedere al ANRM.

Guvernul a adoptat, în data de 27 august 2013, proiectul de lege referitor la Roşia Montană. În 9 şi 10 septembrie, senatorii Comisiei juridice şi cei ai Comisiei de administraţie au dat un vot negativ, în unanimitate, proiectului de lege.

Ulterior, premierul Victor Ponta a afirmat că în cazul în care Parlamentul respinge proiectul de la Roşia Montană licenţa de exploatare nu se va pune în aplicare.

Reprezentanţii companiei RMGC au anunţat joi că, dacă proiectul nu va fi aprobat în forma actuală, atunci boardul nu va mai fi de acord cu o creştere a participaţiilor statului român la proiect.

În cazul în care proiectul aurifer ar primi undă verde, România devine primul producător de aur din Europa, depăşind astfel primele două ţări din top, Finlanda şi Suedia.