Marii creditori ai SUA sunt îngrijoraţi că ţara ar putea intra în default pentru prima dată din 1790

Intrarea SUA în default ar putea destabiliza pieţele financiare globale, cu impact chiar mai puternic decât criza declanşată în 2008 de colapsul băncii Lehman Brothers.

Japonia trebuie să ia în calcul impactul unui default asupra portofoliului său de obligaţiuni emise de Trezoreria SUA, chiar dacă se aşteaptă ca Statele Unite să evite o astfel de criză, a declarat ministrul de Finanţe nipon, Taro Aso.

Secretarul de stat din Ministerul de Finanţe chinez Zhu Guangyao a declarat, anterior oficialului nipon, că SUA trebuie să prevină ajungerea ţării în incapacitate de a-şi plăti datoriile, potrivit cotidianului People’s Daily, citat de Bloomberg.

Un eşec al SUA în a onora scadenţele obligaţiunilor ar afecta statutul dolarului de monedă folsită pentru rezervele valutare la nivel global. O schimbare puternică în alocarea activelor de către China, Japonia şi alţi investitori cu portofolii mari de obligaţiuni ale Trezoreriei ar conduce la creşterea puternică a dobânzilor la care se împrumută SUA şi la volatilitate pe pieţele monetare.

„Dacă are loc un default pe datoria SUA, va exista un impact major asupra pieţelor. (…) Pe termen lung, unele ţări ar putea revizui alocarea activelor pentru a avea un portofoliu mai bine echilibrat”, a declarat economistul şef al compania Meiji Yasuda Life Insurance, Yuichi Kodama.

China este cel mai mare investitor în obligaţiuni emise de Trezoreria SUA, cu un portofoliu în valoare de 1.280 de miliarde de dolari la sfârşitul lunii iulie. China este urmată de Japonia, care deţine obligaţiuni în valoare de 1.140 de miliarde de dolari, arată date ale Trezoreriei.

„Japonia trebuie să fie conştientă că valoarea acestor portofolii de obligaţiuni va scădea în cazul unui default al SUA. (…) Dacă problema plafonului de îndatorare se agravează, va afecta economia globală”, a declarat ministrul de Finanţe nipon, adăugând că speră la rezolvarea rapidă a situaţiei.

Legislativul american trebuie să crească limita de îndatorare a ţării, de 16.700 miliarde de dolari, până la 17 octombrie, altfel ţara riscă să nu-şi poată plăti daoriile.

Congresul american se află într-un impas politic privind finanţele statului, din cauza dezacordului dintre Partidul Democrat, care controlează Senatul, şi Partidul Republican, majoritar în Camera Reprezentanţilor. SUA au fost nevoite să oprească parţial activitatea administraţiei după ce Congresul nu a ajuns la un acord privind emiterea unei legi finanţare pe termen scurt pentru anul fiscal început la 1 octombrie.

În 2011, ultima dată când legislativul s-a aflat într-o situaţie asemănătoare, cele două partide au ajuns la un acord de ultim moment pentru creşterea plafonului de îndatorare şi au evitat intrarea ţării în default. Prelungirea negocierilor până aproape de limită a afectat, însă, puternic încrederea consumatorilor şi a cauzat pierderi de 6.000 de miliarde de dolari pe burse la nivel global.

Statele Unite nu s-au mai aflat în default din 1790, când ţara prospăt formată a amânat până în 1801 obligaţiile privind dobânzile la datorii asumate de la state americane.