SUA: Curtea supremă analizează o reclamaţie privind rolul Mercedes în timpul dictaturii din Argentina

Adaugă-ne ca sursă preferată

În acest caz, 22 de reclamanţi, 21 de argentinieni şi un chilian, foşti angajaţi sau rude ale unor defuncţi care au lucrat la uzina Mercedes Benz din Argentina, acuză conducerea companiei că a colaborat cu dictatura argentiniană în timpul „războiului murdar” din 1976-1983 şi solicită compensaţii.

Reclamanţii afirmă că responsabili ai Mercedes în Argentina au identificat membri ai rezistenţei sau agitatori, i-au denunţat regimului şi au permis descinderi violente ale poliţiei, arestări arbitrare, torturi şi dispariţii ale unor angajaţi care au fost probabil executaţi sumar.

Şeful poliţiei, responsabil de acele raiduri, a fost ulterior recrutat de Mercedes ca şef de securitate, pentru acoperirea abuzurilor sale, potrivit plângerii în nume colectiv.

Reclamanţii invocă două legi americane pentru obţinerea de compensaţii de la Daimler, compania mamă a Mercedes, respectiv legea de protecţie a victimelor torturilor şi o altă lege, veche de două secole, numită „Alien Tort Statute”, care permite străinilor să deschidă procese în SUA pentru încălcarea, în străinătate, a legislaţiei internaţionale.

Este pentru a doua oară într-un an când Curtea supremă judecă responsabilitatea unei companii străine, suspectată de încălcarea legislaţiei internaţionale în afara Statelor Unite.

În primăvară, Curtea a dat câştig de cauză grupului petrolier Shell, acuzat de complicitate la încălcarea drepturilor omului în Nigeria, respingând plângerea făcută de 12 reclamanţi.

Daimler a obţinut câştig de cauză într-o primă instanţă, dar a pierdut la o curte de apel din California, unde deţine o filială.

Reclamanţii spun că Daimler deţine în totalitate Mercedes Benz-USA, cu sediul în California, de unde Mercedes comercializează vehicule ale grupului în vestul Statelor Unite.

„Daimler câştigă miliarde de dolari anual din vânzarea de maşini de lux în California”, se arată în documentele depuse de reclamanţi.

Curtea de apel din San Francisco a apreciat că tribunalele americane au un mare interes să corecteze abuzurile aduse drepturilor omului, la nivel internaţional.

„Când companii ca DaimlerChrysler, numele grupului înainte de vânzarea participaţiei la compania americană Chrysler, colaborează cu dictatori violenţi, militari sau organizaţii teroriste, şi joacă un rol oribil în încălcarea drepturilor omului, ele trebuie să dea socoteală”, a declarat Misty Seemans, de la organizaţia EarthRights International, care a depus o moţiune de susţinere a reclamanţilor argentinieni.

Organizaţia de apărare a drepturilor omului este îngrjorată de o tendinţă a Curţii supreme de a da câştig de cauză companiilor, 61% dintre decizii fiind favorabile acestora în ultimii cinci ani. Dacă tribunalul va accepta argumentele Daimler, va da multinaţionaloer străine un avantaj enorm în faţa companiilor noastre, şi anume dreptul de a se bucura de toate privilegiile de a face afaceri în SUA cu garanţia de a nu fi date în judecată, potrivit EarthRights International.

Guvernul Obama consideră însă că judecarea unor companii străine pentru astfel de fapte ar putea afecta relaţiile diplomatice ale Statelor Unite şi interesele economice şi comerciale ale ţării.