Cum a trecut România testul autosuficienței în pandemie. Topul celor mai deficitare produse

2020 și 2021, cei doi ani de pandemie cu producții agricole relativ bune, au venit cu mici îmbunătățiri, în unele sectoare, în ceea ce privește capacitatea României de a se autoaproviziona cu produse alimentare de bază. Excedent există însă, ca și în trecut, doar la șapte categorii de produse - cereale boabe, grâu și secară, porumb, alte cereale, leguminoase, ouă, carne de oaie. Cele mai mari deficite sunt la orez, pește, cartofi, zahăr, piersici și unt.
Alina Stanciu - D, 22 ian. 2023, 21:35
Cum a trecut România testul autosuficienței în pandemie. Topul celor mai deficitare produse

Pandemia nu pare a fi mișcat foarte mult lucrurile în industria alimentară, nevoia de importuri rămânând oarecum stabilă față de anii anteriori, indică datele publicate de Institutul Național de Statistică într-o analiză a gradului de autoaprovizionare cu produse alimentare de bază, adică măsura în care producţia internă acoperă cerinţele interne de consum.

În 2021, producția internă a depășit cerințele de consum ale românilor în cazul a șapte produse agroalimentare, în timp ce în 2020 produsele excedentare au fost cinci. În 2019, au existat șapte produse agroalimentare excedentare.

Este vorba despre cereale boabe (grad de autosuficiență de 168,4 în 2020 și de 203,6% în 2021), alte cereale ( grad de autosuficiență de 160,4% în 2020 și de 241% în 2021), grâu și secară (grad de autosuficiență de 159,8% în 2020 și 247,7% în 2021), porumb (grad de autosuficiență de 178,4% în 2020 și 179,2% în 2021), leguminoase boabe ( 75,8% în 2020 și 116% în 2021), ouă ( 96,8% în 2020 și 102,1% în 2021) și carne de ovine/caprine ( 110% în 2020 și 113,7% în 2021).

În rest, suntem dependenți, în diferite proporții, de importuri, iar cele mai deficitare sectoare sunt unele vitale pentru economie.

Potrivit analizei INS, în 2021, România a produs 8,2% din necesarul de orez  (12,1% în 2020), 57,5% din necesarul de consum de cartofi ( 64,8% în 2020), 82% din necesarul de legume și produse din legume, leguminoase boabe și pepeni (81,6% în 2020), 68,8% din necesarul de fructe și produse din fructe ( 68,5% în 2020), 85,3%  din necesarul de lapte şi produse din lapte, exclusiv unt(86,4% în 2021), 66,8% din necesarul de carne, produse din carne şi organe comestibile ( 72,1% în 2020), 14,3% din necesarul de pește (15,7% în 2020), 85% din necesarul de grăsimi vegetale şi animale (83,9% în 2020) și 59,2% din necesarul de zahăr și produse din zahăr (34,9% în 2020).

Vorbim, așadar, de deficite semnificative la orez,  pește, cartofi și zahăr.

La cartof, deficitul tot mai mare se explică și prin creșterea consumului mediu anual , pe locuitor. În 2021, fiecare român a mâncat în medie cu 4,7 kg de cartofi mai mult decât  în anul 2020, cu 0,3 kilograme mai mult pește. Consumul mediu anual de zahăr şi produse din zahăr  a scăzut însă cu 1,1 kg, iar consumul de orez s-a diminuat cu 0,1 kg.

Dacă ne uităm pe subcategorii, există deficite importante la carnea de porc. Potrivit INS, doar 54,1% din necesar este acoperit de producția locală, procentul fiind de 55,3% în 2020 și de 54,3% în 2019.

Trendul ascendent este legat și de consumul mediu anual, care a crescut la  carne şi produse din carne de porcine cu 0,5 kg, pe cap de locuitor.

De asemenea, consumul național de unt, care a fost stagnant, este acoperit în proporție de numai 37,9% (44,8% în 2020), iar consumul de margarină, care a crescut cu 0,5 kg în 2021, este acoperit în proporție de  62,3% din producția națională (64,2% în 2020).

Nu în ultimul rând, cultivatorii locali reușesc în mică parte (20,5% grad de autoaprovizionare) să satisfacă necesarul de consum de piersici și nectarine.

Sectoarele în care România este aproape autosuficientă

Dintre legume și leguminoase boabe, România produce mai mult decât consumă doar  leguminoase boabe. În rest, avem deficite cuprinse între 31,5% la rădăcinoase  la 0,5% la varză. Mai exact, gradul de autosuficiență era în 2021, de

  • 71,4% la tomate
  • 80,8% la ceapă uscată
  • 68,5% la rădăcinoase
  • 78,6% la diverse legume
  • 86,8% la pepeni

În ceea ce privește fructele, producția locală este deficitară la piersici și nectarine, în timp ce la celelate categorii producția se apropie destul de mult de necesarul de consum.

  • 84,4% la mere
  • 92,4% la struguri
  • 97,8% la prune
  • 90,8% la cireșe și vișine

 

Te-ar mai putea interesa și
Percheziţii ale Parchetului European la un spital din România şi la sediul CJ Ilfov. Dosar despre achiţii publice în cadrul PNRR
Percheziţii ale Parchetului European la un spital din România şi la sediul CJ Ilfov. Dosar despre achiţii publice în ...
Consiliul Judeţean (CJ) Ilfov a pus la dispoziţia Parchetului European toate documentele solicitate într-un dosar care priveşte achiziţiile publice aferente unui proiect finanţat prin Planul......
Anunţ de la Guvern – MIPE: România nu a transmis Comisiei Europene documentul privind Politica de Coeziune 2028-2034 şi nu a încălcat niciun termen
Anunţ de la Guvern – MIPE: România nu a transmis Comisiei Europene documentul privind Politica de Coeziune 2028-2034 ...
Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) respinge informaţiile apărute în spaţiul public potrivit cărora ...
Ziua 11 – Noi atacuri ale SUA în Iran. Apărarea antiaeriană a fost activată la Teheran
Ziua 11 – Noi atacuri ale SUA în Iran. Apărarea antiaeriană a fost activată la Teheran
Statele Unite au lansat marţi o nouă serie de atacuri în Iran pentru "a unsprezecea noapte consecutivă", a anunţat armata ...
STB demarează miercuri programul de plecări voluntare. Câte salarii compensatorii oferă
STB demarează miercuri programul de plecări voluntare. Câte salarii compensatorii oferă
Societatea de Transport București (STB) va demara începând de miercuri programul de plecări voluntare, potrivit directorului ...