DNA cere preschimbarea termenului de judecare a dosarului lui Liviu Dragnea

Adaugă-ne ca sursă preferată

Procurorii anticorupţie au transmis în 9 octombrie o cerere prin care solicită judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) preschimbarea datei la care să înceapă judecarea dosarului „Fraudă la referendum”.

Aceştia au arătat în cerere că primul termen de judecată, stabilit de instanţă la 18 februarie 2014, este prea lung şi ar trebui schimbat pentru a se asigura judecarea cu celeritate a acestui dosar. Totodată, procurorii au menţionat că dosarul este unul complet, cu numeroşi martori.

Completul de judecată căruia i-a fost repartizat aleatoriu acest caz nu a soluţionat până în prezent cererea, dar în 10 octombrie a făcut o cerere la Barou pentru stabilirea unor avocaţi din oficiu pentru toţi inculpaţii din acest dosar.

Instanţa supremă a înregistrat în 7 octombrie dosarul „Fraudă la referendum”, în care au fost trimişi în judecată Liviu Dragnea şi alte 74 de persoane, şi a stabilit primul termen în 18 februarie 2014.

Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, în prezent deputat şi vicepremier, a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorității de către o persoană care deține o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, „cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale”.

Anchetatorii susţin că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată petnru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracțiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.

„Infracţiunile reţinute în sarcina persoanelor implicate în desfăşurarea procesului de votare – preşedinţi și membri ai secțiilor de votare – au constat în principal în aceea că ei și-au încălcat atribuțiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, înlesnind falsificarea listelor electorale (atât liste permanente cât și liste suplimentare), prin adăugarea de persoane care nu au făcut cerere de vot cu urna mobilă, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau în România la data referendumului, prin contrafacerea materială a semnăturilor acestora şi introducerea în urne a unui număr de voturi corespunzător semnăturilor falsificate. În acest fel, numărul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obținute prin falsificarea semnăturilor”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.