Agenția S&P a retrogradat ratingurile Ungariei la „BBB-/A-3”, cu perspectivă stabilă

Încetinirea economiei, creşterea facturilor la energie şi suspendarea celei mai mari părţi a fondurilor europene pun presiune asupra finanţelor statului, în timp ce ratele dobânzilor stabilite de Banca Centrală a Ungariei sunt cele mai ridicate din Uniunea Europeană, se arată în comunicatul S&P.

Agenţia a revizuit perspectiva atribuită ratingului de la negativă la stabilă, datorită aşteptărilor că economia Ungariei va evita o recesiune profundă în următorii doi ani şi va face faţă efectelor indirecte ale invadării Ucrainei de către Rusia.

Conform datelor Eurostat, în rândul ţărilor membre UE, cea mai ridicată inflaţie în decembrie se înregistra în Ungaria (25%), Letonia (20,7%), Lituania (20%) şi Estonia (17,5%). Urmează Cehia (16,8%), Polonia (15,3%), Slovacia (15%), Bulgaria (14,3%) şi România (14,1%). Economiştii intervievaţi de Reuters se aşteaptă ca în 2023 rata inflaţiei în Ungaria să se situeze la 16%, cel mai ridicat nivel din ultimii 26 de ani, creşterea economiei urmând să stagneze, în urma ratelor ridicate ale dobânzilor, a încetinirii avansului economiei mondiale şi a scăderii cererii, din cauza creşterii costului vieţii.

S&P se aşteaptă ca Executivul ungar, care s-a angajat să reducă anul acesta deficitul bugetar la 3,9% din PIB, să reducă gradual, în următorii doi ani, deficitele fiscale.

Luna aceasta, ministrul de Finanţe, Mihaly Varga, a anunţat că deficitul Ungariei în 2022 a fost de 4,9% din PIB, faţă de 5,9% din PIB cât era nivelul estimat.

Săptămâna trecută, agenţia de evaluare financiară Fitch a revizuit de la stabilă la negativă perspectiva ratingului pe termen lung în valută atribuit Ungariei şi a confirmat la „BBB” calificativul pe termen lung.

De asemenea, agenţia se aşteaptă la o încetinire a creşterii economiei Ungariei la 0,4% în 2023, de la 4,7% în 2022.

În decembrie, Comisia Europeană a decis să nu acorde Ungariei cele 22 miliarde euro fonduri de coeziune care îi reveneau până când aceasta garantează că programele pentru utilizarea lor respectă prevederile Cartei Europene a Drepturilor fundamentale în materie de independenţă a Justiţiei, legi educaţionale, libertate academică şi drept de azil.

Citește și: