INHGA: Debitul Dunării se va menţine peste media multianuală a lunilor ianuarie şi februarie, săptămâna viitoare

„Debitul la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) va fi staţionar în prima zi a intervalului de prognoză în jurul valorii de 9.100 mc/s, apoi în scădere până la valoarea de 8.100 mc/s, situându-se peste mediile multianuale ale lunilor ianuarie (4.950 mc/s) şi februarie (5.300 mc/s). În aval de Porţile de Fier debitele vor fi în creştere, exceptând partea a doua a intervalului când vor fi în scădere pe sectorul Gruia – Tr. Măgurele”, potrivit hidrologilor.

Debitul maxim al Dunării estimat pentru luna ianuarie era de 7.100 mc/s, iar cel minim de 4.000 mc/s, în timp ce pentru luna februarie valorile sunt de 5.500 mc/s, respectiv 3.000 mc/s.

Prognoza pentru râurile din România arată că debitele medii zilnice vor fi în general în scădere, în intervalul 29 ianuarie – 4 februarie a.c., exceptând cursurile inferioare ale râurilor mari din sudul ţării, unde vor fi în creştere prin propagare.

Pe râurile din bazinele hidrografice Siret şi Prut, debitele vor fi relativ staţionare.

„Formaţiunile de gheaţă (gheaţă la maluri, năboi, pod de gheaţă) vor fi în extindere şi intensificare, pe unele sectoare de râuri din zonele montane din nordul, centrul şi estul ţării în primele două zile, fiind posibilă apariţia acestora, mai apoi şi pe alte râuri din vestul şi sudul ţării”, avertizează hidrologii.

În luna februarie 2023 regimul hidrologic se va situa la valori cuprinse între 50-80% din mediile multianuale lunare, mai mari (80-100%) pe râurile din bazinele hidrografice: Vişeu, Iza, Someşul Mare, Timiş, Bârzava, Moraviţa, pe cursurile superioare şi mijlocii ale Bistriţei, Moldovei şi Sucevei şi pe cursul superior al Prutului şi mai mici (30-50%) pe râurile din bazinele hidrografice: Olt inferior, Călmăţui, Buzău, Putna, pe afluenţii Prutului şi pe râurile din Dobrogea. Cele mai mici valori (sub 30% din normalele lunare) se vor înregistra pe Vedea, Rm. Sărat şi Bârlad.

Potrivit INHGA, în lunile ianuarie şi februarie 2022 formaţiunile de gheaţă (gheaţă la maluri, pod de gheaţă, curgeri de năboi şi sloiuri, blocaje de gheţuri) vor avea extinderi şi intensităţi variabile, mai ales pe râurile din zona de munte din nordul, estul şi centrul ţării. În funcţie de evoluţia temperaturilor şi a precipitaţiilor, formaţiunile de gheaţă vor putea produce prin evoluţia lor blocaje de gheţuri pe unele sectoare de râu, care pot determina variaţii semnificative de niveluri, îndeosebi pe unele râuri din bazinele hidrografice: Bistriţa, Olt, Mureş, Vişeu, Iza şi Someş.