Sinca, BCR: Valoarea producţiei agricole din România va creşte cu aproximativ 13 miliarde lei în acest an

Adaugă-ne ca sursă preferată

Analistul – şef al BCR susţine că o parte din aceşti bani ar trebui să meargă spre investiţii în utilaje şi echipamente de irigaţii care lipsesc din dotarea fermelor româneşti.

‘Performanţa foarte bună a agriculturii din acest an poate atrage atenţia investitorilor străini după liberalizarea pieţei terenurilor agricole în ianuarie 2014. La un nivel de 80 de miliarde de lei pe an, agricultura românescă este o afacere suficient de mare pentru a fi vizibilă pentru orice investitor, iar creşterea populaţiei pe glob, cu 80 milioane locuitori pe an, o poate face şi extrem de profitabilă’, a spus Eugen Sinca în cadrul unei conferinţe de presă.

Acesta susţine că atragerea de investitori străini cu experienţă în domeniul agricol şi condiţionaţi de obligaţia de a lucra terenurile cumpărate în România poate schimba faţa agriculturii româneşti în următorii ani, alături de absorbţia de fonduri europene şi sprijinirea investiţiilor făcute de oamenii de afaceri locali.

Potrivit lui Sinca, în prima jumătate a anului 2013, România a avut un deficit comercial de aproape 700 de milioane euro pe segmentul alimentelor procesate, contrabalansat parţial de un excedent comercial de 165 de milioane de euro pe segmentul produselor neprelucrate.
‘Agricultura deţine o pondere de 6% în PIB în România, faţă de 4% în Polonia şi Ungaria sau 2% în Franţa’, a arătat Sinca. Potrivit acestuia, scăderea treptată a ponderii sale va avea loc în paralel cu creşterea importanţei unor sectoare cu valoare adăugată mai mare, precum industria alimentară, serviciile de turism şi transport al mărfurilor.

Conform datelor prezentate de Sinca, România atrăsese până la finalul anului 2012 investiţii străine directe de 1,4 miliarde euro în agricultură, silvicultură şi pescuit, fiind un campion regional în acest sens (2,4% din totalul investiţiilor străine directe). Pe de altă parte, investiţiile străine directe în industria alimentară erau de numai 2,2 miliarde euro la finalul lui 2012, de peste patru ori mai mici decât cele atrase de Polonia.

Acesta a explicat că industria alimentară are în mod tradiţional un grad redus de intensitate tehnologică iar dezvoltarea ei se poate face şi cu investiţii autohtone relativ mici. De asemenea, gradul de absorbţie al fondurilor europene destinate agriculturii este mai bun decât cel aferent fondurilor structurale.

Sinca susţine că, în medie, o fermă din România dispune de 4 utilaje de tipul tractoarelor şi combinelor, faţă de 88 de utilaje în Polonia şi 120 în Franţa. Situaţia este la fel de gravă şi în ceea ce priveşte dotarea cu echipamente de irigaţii, ceea ce face ca fermierii români să piardă lupta cu vremea nefavorabilă. Dincolo de dificultăţile financiare, dotarea slabă cu utilaje pe exploataţie agricolă se explică prin numărul foarte ridicat al fermelor de subzistenţă care nu dispun de niciun utilaj.

O treime din terenul arabil din România este lucrat de exploataţii sub 5 hectare care nu sunt orientate către pieţele de consum.