Studiul privind reabilitarea a zece clădiri cu risc seismic din Centrul Vechi, aprobat de CGMB

Proiectul privind un studiu de fundamentare prin care să se decidă cum vor fi reabilitate zece clădiri cu risc seismic din Centrul Istoric aflate în proprietatea municipalităţii, construite între 1824 şi 1930, a fost aprobat, joi, de Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB).
Economica.net - J, 31 oct. 2013, 16:35
Studiul privind reabilitarea a zece clădiri cu risc seismic din Centrul Vechi, aprobat de CGMB

Proiectul de hotărâre are în vederea aprobarea unui studiu de fundamentare prin care să fie prospectată posibilitatea începerii unui proiect de investiţie în regim de concesiune de lucrări publice sau servicii ori printr-un parteneriat public- privat pentru consolidarea şi restaurarea clădirilor cu risc seismic din Centrul Istoric aflate în proprietatea municipiului Bucureşti.

Pe lista imobilelor pentru care ar putea fi realizat studiul de fundamentare se află zece clădiri cu ani de construcţie între 1824 şi 1930, cu regim de înălţime de până la patru etaje şi cu suprafeţe între 144,45 metri pătraţi şi 3.132,85 metri pătraţi.

Trei din cele zece clădiri sunt pe strada Lipscani, la numerele 33, 44 şi 75, alte două sunt pe strada Blănari, la numerele 6 şi 13 şi câte una pe străzile Franceză nr. 5, Covaci nr. 11, Bărăţiei nr. 50, Sfânta Vineri nr. 7, corpul B şi Calea Moşilor nr. 82 (cunoscută sub numele de Hanul Polonez).

Studiul de fundamentare trebuie să aibă în vedere modalitatea în care se vor consolida şi restaura clădirile, susţinerea financiară şi care va fi contribuţia municipalităţii, dar şi mai multe alternative de realizare a proiectului, potrivit expunerii de motive a proiectului.

În document se precizează că cele mai multe clădiri din Centrul Vechi al Capitalei nu au fost renovate şi consolidate de zeci de ani şi pot să se prăbuşească în orice moment peste terasele amenajate la parter.

Totodată, în raportul de specialitate al proiectului se arată că, având în vedere „efectele crizei economice asupra veniturilor publice aflate la dispoziţia municipiului Bucureşti şi al limitării capacităţii de atragere de împrumuturi locale”, se consideră ca „necesar şi oportun” ca lucrările de consolidare sau restaurare să se realizeze ori în regim de concesiune, ori în parteneriat public-privat.

Zona Centrului Istoric ocupă o suprafaţă de aproximativ 50 de hectare şi este amplasată în perimetrul cuprins între Bulevardul Regina Elisabeta (la nord), Bulevardul Corneliu Coposu şi Splaiul Independenţei (la sud), strada Hristo Botev (la est) şi Calea Victoriei (la vest).

În zona istorică a Capitalei, clădirile sunt deţinute de persoane private, în totalitate de municipalitatea bucureşteană sau în comun de persoane private şi municipalitate.

Te-ar mai putea interesa și
Negocieri despre impactul regulilor privind emisiile de metan asupra securităţii energetice din UE
Negocieri despre impactul regulilor privind emisiile de metan asupra securităţii energetice din UE
Ţările membre ale Uniunii Europene vor dezbate săptămâna aceasta impactul normelor comunitare privind emisiile de metan care îi vizează pe importatorii de combustibili fosili asupra......
Fenomene extreme – Cod roşu şi cod portocaliu de caniculă în Italia. Temperaturi de peste 45 de grade în Sardinia
Fenomene extreme – Cod roşu şi cod portocaliu de caniculă în Italia. Temperaturi de peste 45 de grade în Sardinia
Italia se confruntă cu al treilea val de caniculă din această vară, numărul alertelor cod roşu şi portocaliu emise ...
Lege controversată pentru banii de pensie a 8,3 milioane de români. BNS se opune investirii banilor din Pilonul 2 de pensii în companii din domeniul apărării şi industriei de armament
Lege controversată pentru banii de pensie a 8,3 milioane de români. BNS se opune investirii banilor din Pilonul 2 de pensii ...
Blocul Naţional Sindical (BNS) cere retragerea imediată a unui proiect de lege prin care fondurile de pensii administrate ...
Cifrele care ne rușinează: Polonia, “țara cărbunelui”, produce deja energie eoliană în Marea Baltică, după ce a pus și fotovoltaice mai mult decât toată puterea instalată a României. La noi se vorbește despre eoliene în Marea Neagră de 20 de ani, rezultate zero
Cifrele care ne rușinează: Polonia, “țara cărbunelui”, produce deja energie eoliană în Marea Baltică, după ce ...
Polonia, al cărei sistem energetic este încă dependent de centralele pe cărbune, a marcat zilele trecute un moment istoric: ...