Curtea de Conturi Europeană: Sistemul aferent dezvoltării rurale din România este ineficace

În acelaşi timp, documentul citat arată că sistemele din alte cinci ţări verificate – Bulgaria, Germania, Franţa, Polonia şi Suedia – sunt parţial eficace.

În raportul anual referitor la execuţia bugetului UE privind exerciţiul financiar 2012 indicele de eroare estimat de Curte pentru ansamblul cheltuielilor de la bugetul UE a fost în creştere la 4,8% în 2012 faţă de 3,9 % în 2011, înregistrându-se majorări ale acestui indice de eroare pentru aproape fiecare dintre diferitele domenii de cheltuieli.

Potrivit auditorilor, dezvoltarea rurală a fost domeniul cu cel mai mare grad de erori, 7,9% din cheltuieli fiind afectate de erori, urmată de politica regională, energie şi transporturi cu un grad de erori de 6,8%.

România se numără printre cele 14 state în care au fost verificate 160 de operaţiuni din cadrul programului pentru dezvoltare rurală. Raportul Curţii de Conturi Europene aminteşte că, în cazul unui program operaţional din cadrul FEDER (Fondul european de dezvoltare regională – n.r.) în România, Comisia a identificat, între 2010 şi 2012, o serie de deficienţe grave în sistemele de gestiune şi de control în general, precum şi la nivelul achiziţiilor publice. După întreruperea plăţilor, Comisia a convenit cu autorităţile române să se aplice corecţii individuale la nivelul proiectelor. Acest lucru a avut consecinţe asupra rambursării efectuate de Comisie către România în decembrie 2012.

Pe de altă parte, Curtea de Conturi Europeană a constatat şi cazuri de încălcare a normelor în materie de achiziţii publice în România, Spania, Franţa, Lituania, Poloni şi Slovenia. ‘În România, beneficiarul (o municipalitate rurală) a solicitat sprijin pentru un proiect de investiţii care includea o reţea de alimentare cu apă potabilă, un sistem de canalizare, modernizarea drumurilor locale şi o clădire destinată comunităţii. Şapte ofertanţi au depus oferte, iar cinci dintre acestea au fost respinse de beneficiar întrucât nu îndeplineau cerinţele. Curtea a constatat că ofertantul câştigător nu îndeplinea două cerinţe stabilite în cadrul procedurii şi că, în plus, alte oferte fuseseră excluse tocmai pentru că nu îndeplineau aceste cerinţe. Din cauza neconformităţii cu documentaţia de atribuire şi a nerespectării principiului tratamentului egal, aspecte care au influenţat rezultatul procedurii de achiziţii, cheltuielile în cauză sunt neeligibile’, se arată în observaţiile Curţii.

În raportul său, Curtea de Conturi Europeană adresează un apel în vederea reconceperii normelor care se aplică cheltuirii fondurilor UE şi recomandă simplificarea cadrului legislativ.