CC: Riscurile concurenţiale pe piaţa profesiilor liberale provin de la asociaţiile profesionale

Adaugă-ne ca sursă preferată

Instituţia a analizat gradul de concurenţă din patru pieţe reprezentând profesiile liberale cu profil economic, respectiv evaluatori, contabili, practicieni în insolvenţă şi auditori financiari.

Aceste profesii liberale prezintă o serie de elemente comune din punctul de vedere al gradului de concurenţă, respectiv numărul relativ ridicat de membri (prestatori de servicii), în special prin comparaţie cu anumite profesii cu profil juridic (notari şi executori judecătoreşti), o relativ redusă reglementare a concurenţei (din perspectiva barierelor la intrare şi a comportamentului de piaţă), existenţa unor bariere calitative proporţionale cu necesitatea protejării concurenţei la intrarea în profesie, dar şi existenţa unor companii cu reputaţie şi putere de piaţă în raport cu restul membrilor profesiei, fapt care denotă existenţa a cel puţin două categorii de consumatori ai acestor servicii, consumatorii de dimensiuni mari şi consumatorii de dimensiuni reduse, IMM-uri sau chiar consumatori persoane fizice în cazul serviciilor de evaluare imobiliară, conform autorităţii de reglementare în domeniul concurenţei.

Potrivit Consiliului, gradul de reglementare a intrării pe piaţă este relativ scăzut pentru cele patru profesii, cel mai scăzut fiind în cadrul contabililor, iar reglementarea comportamentului de piaţă este foarte redusă pentru toate profesiile. De asemenea, valoarea indicelui care măsoară gradul de protecţie acordat consumatorilor arată că există un accent de ansamblu al reglementărilor mai degrabă în favoarea consumatorilor decât în favoarea membrilor profesiilor.

„Principalele riscuri la adresa concurenţei provin din eventuale coordonări ale comportamentului concurenţilor de pe piaţă ca efect al influenţei şi puterilor de autoreglementare deţinute de asociaţiile profesionale, respectiv CECCAR, ANEVAR, UNPIR şi CAFR. Anumite activităţi din economie depind în mod obligatoriu de accesul la unele dintre serviciile prestate de membrii acestor profesii, fapt care poate duce la utilizarea puterilor de autoreglementare ale asociaţiilor profesionale în scopul restrângerii gradului de concurenţă în aceste pieţe. Efectele unor astfel de comportamente pot fi la rândul lor limitate de numărul relativ ridicat de prestatori şi de faptul că beneficiarii sunt de cele mai multe ori întreprinderi care au la rândul lor putere de negociere şi acces la informaţii”, se mai spune în raport.