Bugetul de stat, împovărat cu sumele pierdute de primării în instanţă

Într-un material de opinie semnat de Emanuel Bondalici, senior managing associate, Elena Moroiu, associate, şi Andreea Pantofaru, associate, Reff & Asociaţii | Deloitte Legal se arată că Legea nr. 93/2023 a fost adoptată cu scopul de a ajuta contribuabilii să încaseze mai repede sumele câştigate în instanţă, dat fiind că primăriile invocă de fiecare dată resursele financiare limitate, dar şi pentru a degreva autorităţile publice locale de plata unor sume care se pot dovedi excesiv de împovărătoare şi care pot afecta activitatea comunităţilor.

Potrivit consultanţilor, însă, sunt încă multe aspecte care nu au fost luate în calcul la elaborarea noii reglementări.

Până la apariţia Legii nr. 93/2023, publicată în Monitorul Oficial în data de 18 aprilie 2023, un contribuabil putea apela la compensare doar pentru creanţele fiscale administrate de aceeaşi autoritate publică. Spre exemplu, taxele datorate către ANAF erau compensate cu rambursările cuvenite de la aceeaşi instituţie. Astfel, nu exista posibilitatea ca un contribuabil să solicite stingerea datoriilor către bugetul central cu sumele pe care le avea de recuperat de la autorităţile publice locale.

În cazul sumelor de recuperat de la unităţile administrativ teritoriale (în sens general, de la primării), contribuabilul avea la dispoziţie o serie de remedii (compensarea cu obligaţiile faţă de bugetul local pe o perioadă de mai mulţi ani, până la stingerea datoriei, executarea silită, declanşarea procedurii de insolvenţă a unităţii administrativ-teritoriale etc.). Însă toate acestea prezintă numeroase dezavantaje, astfel că, de cele mai multe ori, contribuabilul era pus în imposibilitatea de a recupera banii cuveniţi într-un termen optim şi fără a recurge la proceduri administrative şi/ sau judiciare suplimentare, subliniază sursa citată.

„Noua lege încearcă să corecteze aceste deficienţe, dând posibilitatea contribuabilului să ceară compensarea creanţelor fiscale stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive (deci nu orice creanţă deţinută de contribuabil faţă de autoritatea locală) cu obligaţiile de plată către bugetul central. Însă este departe de a acoperi toate situaţiile identificate în practică. Spre exemplu, această compensare nu ajută contribuabilii care au de plătit către bugetul de stat sume cu mult mai mici faţă de cele pe care le au de recuperat de la autorităţile publice locale. Totodată, această soluţie nu îi favorizează nici pe cei care au de recuperat bani şi de la bugetul de stat. Mai mult, legea se poate transforma într-un instrument de care primăriile şi autorităţile publice locale ar putea abuza, pentru că le-ar permite să refuze oricând să restituie către contribuabili sumele stabilite prin hotărâri judecătoreşti şi să îi invite pe aceştia să ceară compensarea cu obligaţiile de plată către bugetul de stat. O astfel de practică abuzivă vine în contradicţie cu reglementările în vigoare, care stabilesc obligaţia primarilor, în calitate de ordonatori principali de credite, de a dispune toate măsurile ce se impun, inclusiv virări de credite bugetare, pentru a asigura în bugetele proprii sursele financiare necesare pentru plata sumelor datorate în temeiul unor titluri executorii (decizii definitive ale instanţelor)”, se arată în materialul Deloitte.

Mai mult, potrivit companiei de consultanţă, şi Guvernul a apreciat, prin punctul de vedere transmis cu privire la această lege, că o astfel de măsură poate conduce la abuzuri din partea organelor fiscale locale, dat fiind că le dă posibilitatea să emită decizii de impunere nelegale, în temeiul cărora vor încasa de la contribuabili sume de bani necuvenite, pe care nu vor mai fi obligate să le restituie, eventual cu dobânzi şi penalităţi, în cazul în care actele de impunere sunt anulate de către instanţă. În final, bugetul central preia obligaţia de a despăgubi contribuabilii respectivi, iar bugetul local va fi, astfel, majorat în mod artificial.

„În concluzie, Legea nr. 93/2023 nu face altceva decât să îngăduie pasivitatea autorităţii locale, care s-ar putea prevala de acest mecanism pentru a evita obligaţia de restituire a sumelor datorate, stabilite de instanţe. Contribuabilul, afectat deja de procedura deseori greoaie şi costisitoare a unei acţiuni în instanţă, nu obţine un beneficiu real din aplicarea acestei legi dacă are de recuperat sume importante de la bugetul local, dar nu are obligaţii substanţiale de plată către bugetul de stat, sau dacă are de recuperat bani şi de la acest buget. Aşadar, câştigătorul real al acestei modificări legislative este bugetul autorităţii publice locale, în timp ce marele pierzător este bugetul de stat”, explică documentul citat.