BNR: Interesul investitorilor pentru titlurile în lei a menţinut cursul de schimb cam la acelaşi nivel cu cel din 2022. Creditul în lei continuă să scadă, cel în valută să crească

Adaugă-ne ca sursă preferată

Principalele cotații ale pieței monetare interbancare și-au încetinit mișcarea descendentă în luna aprilie, iar randamentele titlurilor de stat au consemnat doar mici oscilații – relativ în linie cu evoluțiile din economiile avansate și din regiune -, sub influența revizuirilor succesive ale așteptărilor investitorilor privind perspectiva conduitei politicii monetare a FED, în contextul turbulențelor din sistemul bancar.

„Cursul de schimb leu/euro s-a menținut în luna aprilie la valori ușor inferioare celor prevalente în semestrul I 2022, pe fondul atractivității relative ridicate a plasamentelor în lei. Totodată, moneda națională s-a apreciat semnificativ față de dolarul USD, în condițiile în care acesta și-a reluat tendința de slăbire în raport cu euro”, spune BNR.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat și-a temperat mai evident descreșterea în luna martie, ajungând la 10,2 la sută, de la 10,6 la sută în februarie, în condițiile în care noua scădere moderată de ritm consemnată de componenta în lei a fost însoțită de accentuarea ușoară a trendului ascendent al variației deosebit de înalte a creditului în valută. Prin urmare, ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat a continuat să se reducă relativ alert, coborând la 67,8 la sută în martie, de la 68,3 la sută în februarie.

În ședința din 10 mai, Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția mai 2023. „Prognoza actualizată a inflaţiei reconfirmă în linii generale coordonatele precedentei prognoze pe termen mediu. Astfel, rata anuala a inflației va continua probabil să scadă pe o traiectorie aproape similară celei previzionate anterior, coborând la nivelul de o cifră în trimestrul III 2023 și în proximitatea intervalului țintei la finele orizontului proiecției”, arată comunicatul.

În același timp, BNR semnalează că incertitudini și riscuri însemnate la adresa perspectivei activității economice există, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației. Acestea sunt generate de războiul din Ucraina și sancțiunile asociate, iar altele decurg din turbulențele în  sistemele bancare din SUA și Elveția, ce ar putea exercita efecte adverse în principal prin afectarea economiilor statelor dezvoltate și a costurilor de finanțare în Europa Centrală și de Est.

Totodată, absorbția fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte în implementarea proiectelor. Ea este însă esențială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a impactului contracționist al șocurilor pe partea ofertei, amplificat și de înăsprirea condițiilor economice și financiare pe plan internațional.

Incertitudini și riscuri crescute sunt asociate însă conduitei politicii fiscale, date fiind, pe de o parte, ținta de deficit bugetar stabilită pentru 2023 în vederea continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv și al majorării semnificative a costului finanțării, și, pe de altă parte, caracteristicile execuției bugetare din primele luni ale anului, precum și seturile de măsuri de sprijin aplicate ori prelungite în 2023, într-o conjunctură economică și socială dificilă pe plan intern și global, cu potențiale implicații adverse asupra parametrilor bugetari finali.

Relevante continuă să fie deciziile de politică monetară ale Fed și BCE, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune.