Balcanii au devenit gaură neagră pentru băncile străine

Adaugă-ne ca sursă preferată

La începutul primului deceniu al noului secol, câştigurile de capital ale băncilor albaneze ajungeau la 34%, până la criză fiind în valori de două cifre. Însă pentru primul trimestru, valoarea este de minus 2%. Recent, preşedintele asociaţiei băncilor din ţară, Seihan Pendjablighil, a spus că creşterea bruscă a împrumuturilor neperformante se reflectă atât de negativ asupra mediului de afaceri, încât alocarea de credite poate fi oprită în curând.

Înainte de criză, băncile din Balcani cu proprietari străini luat credite cu dobânzi mici pentru filialele lor din străinătate, pe care le ofereau ulterior pe piaţa internă cu dobânzi mai mari. Din cauza pieţelor de capital slab dezvoltate, creditele au fost principala sursă de finanţare a companiilor.

Însă criza din anul 2008 a afectat în mod serios sectorul corporatist, iar filialele băncilor străine au încetat să mai primească credite de la companiile centrale. Câştigul acumulat până atunci, în principal din investiţii în titluri de stat, a fost direcţionat spre achitarea datoriilor grupului.

Raiffeisen International, a doua bancă din punct de vedere al activelor din regiune, şi-a îmbunătăţit, cu 20% pentru anul acesta, în septembrie, prognoza de provizii pentru împrumuturi neperformante, explicând asta prin problemele din Albania, Bulgaria şi Slovenia.
În luna octombrie, creditele neperformante din Serbia au ajuns la 24,5%, la începutul lunii octombrie fiind de 19%. Mai rău decât acest indicator stă doar Grecia, unde împrumuturile proaste în cele patru bănci mari se ridică la 28%.

Istoria se repetă în întreaga regiune – creditele neperformante în Albania sunt de 24%; 15% în Bosnia; 17% – în Muntenegru, şi 14% în Croaţia, cel mai nou stat membru al UE. Conform datelor Băncii Central Europene, la sfârşitul anului 2012, valoarea creditelor neperformante în Bulgaria este de 12,5%, iar în România – 18%. Partea pozitivă este că băncile din Balcani au valori de capital mai ridicate decât nivelul mediu pentru UE, ceea ce le oferă o posibilitate mai bună de a absorbi viitoare pierderi din credite neperformante.