Canada autorizează producţia industrială de icre provenite de la primul somon modificat genetic

Adaugă-ne ca sursă preferată

Discuţiile despre alimentele modificate genetic s-au concentrat până în prezent pe produsele vegetale, precum porumbul Bt, adaptat pentru a rezista paraziţilor. Spre deosebire de legislaţia nord-americană care priveşte astfel de produse, cea europeană este mult mai strictă, fapt determinat şi de campaniile ecologiste europene ce avertizează asupra dovezilor ştiinţifice despre riscurile sanitare sau de mediu.

După ce a primit autorizaţia autorităţilor de la Ottawa, compania AquaBounty, a cărei piscicultură este instalată pe insula Prince Edward, pe coasta atlantică a Canadei, va exporta 100.000 de icre de somon modificat genetic către alte crescătorii situate în pădurile umede din statul Panama, obiectivul societăţii americane fiind să vândă aceste icre pisciculturilor din lumea întreagă. Este prima operaţiune la scară industrială cu un animal modificat genetic realizată până în prezent.

Însă aceşti somoni nu vor ajunge în centrele comerciale până când nu se va obţine avizul Agenţiei americane pentru reglementare în domeniul alimentelor şi produselor farmaceutice (Food and Drug Administration – FDA). O decizie favorabilă a acestui organism va avea implicaţii la nivel global pentru creşterea respectivului somon, mai ales că alte 30 de specii de peşti modificaţi genetic aşteaptă aprobarea, responsabilii din această industrie estimând că noi avize ar putea surveni destul de repede. Astfel de aprobări ar încuraja şi comercializarea altor animale modificate genetic, precum bovinele rezistente la boala vacii nebune sau porcul cu slănină light (uşoară).

Somonul produs de AquaBounty, o societate din sectorul biotehnologiei cu sediul în Massachusetts, a fost botezat AquAdvantage şi are în genomul său două secvenţe de ADN. Prima este o genă a hormonului de creştere luată de la un somon normal (Oncorhynchus tshawytscha), o specie înrudită cu somonul atlantic, iar cealaltă aparţine unei alte specii înrudite, dar care se găseşte la latitudini cu climă mai rece.

Temperatura este principalul factor care limitează mărimea somonului atlantic sălbatic, frigul inhibând gena hormonului de creştere. În cazul de faţă, ADN-ul ce reglează creşterea la peştele din zone reci, care este adaptat să se activeze la frig, face acelaşi lucru în genomul somonului modificat genetic.

Cum acest hormon de creştere este versiunea hiperactivă a somonului sălbatic de mari dimensiuni, rezultatul obţinut este un un somon atlantic care creşte de două ori mai repede decât fratele său ‘adevărat’. Nu este un somon gigant, dar el are nevoie doar de un an şi jumătate, în loc de trei, pentru a ajunge la greutatea obişnuită pentru exploatarea comercială.

Compania AquAdvantage lucrează la acest proiect din anul 2000, iar comitetul ştiinţific al FDA a început să-l evalueze în urmă cu trei ani.