Directorii de şcoli solicită măsuri urgente de rectificare a grilei de salarizare. Aceştia au salarii şi cu pâna la 2.000 lei mai mici decât profesorii

Aproximativ 2.500 de directori şi directori adjuncţi de unităţi de învăţământ au semnat o scrisoare deschisă adresată Guvernului prin care solicită măsuri urgente de rectificare a grilei de salarizare.
AGERPRES - mar, 29 aug. 2023, 11:35
Directorii de şcoli solicită măsuri urgente de rectificare a grilei de salarizare. Aceştia au salarii şi cu pâna la 2.000 lei mai mici decât profesorii

„Directorii unităţilor de învăţământ, alături de AVE România (Asociaţia pentru Valori în Educaţie) şi cele două mari federaţii sindicale din învăţământul preuniversitar, Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) şi Federaţia Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret” (FSE „Spiru Haret”), confirmă situaţia critică din domeniu. Astfel, 2.500 de directori şi directori adjuncţi din întreaga ţară au semnat o scrisoare deschisă prin care solicită măsuri urgente de rectificare a grilei de salarizare”, informează un comunicat remis marţi presei.

Potrivit sursei citate, Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2023, adoptată în luna iunie, a determinat creşterea salariilor pentru cadrele didactice din învăţământul preuniversitar, însă „fără corelarea” şi pentru personalul cu funcţie de conducere.

Astfel, se arată în comunicatul de presă, un director de şcoală poate ajunge să câştige chiar şi cu până la 2.000 de lei mai puţin decât un profesor.

Ca răspuns la această situaţie, la finalul lunii iulie a luat naştere iniţiativa „Salarii adecvate pentru directorii de şcoli”. Cu sprijinul AVE, 2.500 de directori şi directori adjuncţi din întreaga ţară au aderat la o scrisoare deschisă, care propune Guvernului trei scenarii de acţiune urgentă pentru restabilirea temporară a echilibrului în salarizare, până la aprobarea unei noi legi-cadru a salarizării unitare.

Cele trei propuneri la care au aderat unul din patru directori de şcoli din România, susţinute şi de FSLI şi FSE „Spiru Haret”, sunt:
* Modificarea actualei legi-cadru a salarizării (Legea nr. 153/2017), în sensul în care salariul de bază al directorului şi directorului adjunct să pornească tot de la gradaţia 0 de vechime în muncă, permiţând astfel aplicarea corespunzătoare a gradaţiilor specifice tranşelor de vechime;
* Instituirea posibilităţii de a opta pentru salariul de care directorii pot beneficia: alegere între salariul specific funcţiei de director şi salariul pe care l-ar primi ca personal de predare, cu condiţia ca în ambele variante să fie integrată o majorare de 10% a salariului de bază (de care beneficiază în prezent diriginţii, învăţătorii, educatorii, institutorii şi profesorii pentru învăţământ primar);
* Acordarea unei prime lunare pentru directori şi directorii adjuncţi, din septembrie 2023 şi până la intrarea în vigoare a noii legi a salarizării, într-un cuantum net de 1.200 de lei pe lună.

„Directorii merită salarii mai mari. Şi nu numai ei. Toţi angajaţii din învăţământ trebuie să fie plătiţi la adevărata lor valoare. Unul dintre punctele aflate pe lista de negociere cu Guvernul a fost şi eliminarea anomaliilor existente în proiectul legii privind modul de stabilire a indemnizaţiilor de conducere pentru personalul din învăţământ. Guvernul, la momentul suspendării grevei, ne-a promis că va căuta soluţii în această vară, care nu au venit încă. Potrivit înţelegerii avute cu reprezentanţii coaliţiei de guvernare, aceştia şi-au asumat un calendar. Sper că-l vor respecta şi nu ne vor împinge spre alte proteste. Nu ne dorim să ajungem din nou la acţiuni de stradă şi, mai grav, la întreruperea activităţii”, a declarat Marius Ovidiu Nistor, preşedintele FSE „Spiru Haret”, citat în comunicat.

„FSLI consideră justificate cerinţele directorilor cu privire la majorarea salarială. Salariile sunt sub multe funcţii de execuţie, ceea ce înseamnă că aceeaşi persoană ar câştiga mai mulţi bani dacă ar exercita funcţia de profesor decât în situaţia în care deţine poziţia de director. Salarizarea directorilor nu mai este motivantă. Ne întrebăm de ce ar sta o persoană cu 25-30 de ani de experienţă timp de 8-10 ore în şcoală. În toată lumea civilizată, funcţiile manageriale sunt remunerate semnificativ mai bine decât funcţiile de execuţie”, a spus Simion Hăncescu, preşedintele FSLI.

Te-ar mai putea interesa și
Maia Sandu a convocat Consiliul Naţional de Securitate în problema securităţii energetice
Maia Sandu a convocat Consiliul Naţional de Securitate în problema securităţii energetice
Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a convocat pentru marţi Consiliul Naţional de Securitate (CNS), în contextul preocupărilor legate de securitatea energetică şi evoluţiile din......
Zona euro s-ar putea confrunta cu dificultăţi în urma recentelor turbulenţe de pe pieţele de credit privat – BCE
Zona euro s-ar putea confrunta cu dificultăţi în urma recentelor turbulenţe de pe pieţele de credit privat – BCE
Zona euro nu se confruntă cu un risc sistemic în urma recentelor turbulenţe de pe pieţele de credit privat, dar câteva ...
Abrudean: Legea salarizării nu va mulţumi pe toţi; există acordul partidelor, important este să se meargă înainte
Abrudean: Legea salarizării nu va mulţumi pe toţi; există acordul partidelor, important este să se meargă înainte
Preşedintele Senatului, Mircea Abrudean, a declarat marţi că noua lege a salarizării nu va mulţumi pe toată lumea, ...
Câți români lucrează, de fapt, în industria de apărare. Șeful ROMARM anunță o cifră uriașă pentru producția de armament
Câți români lucrează, de fapt, în industria de apărare. Șeful ROMARM anunță o cifră uriașă pentru producția de armament
Industria de apărare din România generează aproximativ 50.000 de locuri de muncă, atât în sectorul privat, cât şi ...