Slovenia estimează că băncile sale vor avea nevoie de o recapitalizare de 4,8 mld. euro

Adaugă-ne ca sursă preferată

Băncile slovene, deţinute în principal de stat, au în prezent credite neperformante în valoare de aproximativ 7,9 miliarde de euro, echivalentul a 20% din PIB, iar pieţele financiare speculează de mai multe luni că Slovenia va fi următoarea ţară din zona euro care va solicita un program de asistenţă.

Potrivit guvernatorului Băncii centrale a Sloveniei, Bostjan Jazbec, cele mai mari trei bănci slovene au nevoie de o recapitalizare de 3,12 miliarde de euro. Potrivit documentelor guvernamentale, cele trei bănci ar urma să primească 2,1 miliarde de euro sub formă de bani gheaţă, vor strânge alte 441 milioane de euro din impunerea de pierderi deţinătorilor de obligaţiuni şi vor obţine alte 905 milioane de euro sub formă de bonduri garantate de Guvern.

De asemenea, alte cinci bănci slovene mai mici trebuie şi ele să strângă 1,6 miliarde de euro din partea capitalului privat până în luna iunie 2014. Potrivit datelor Băncii centrale, Raiffeisen Slovenia va avea nevoie de o majorare de capital de 113 milioane de euro, Hypo Alpe-Adria Bank are nevoie de o recapitalizare de 221 milioane de euro în timp ce UniCredit Slovenia are nevoie de doar 14 milioane de euro.

Guvernul de la Ljubljana a cerut deja aprobarea Parlamentului pentru a recapitaliza băncile cu până la 4,7 miliarde de euro. Guvernul sloven intenţionează să creeze o structură de tip ‘bancă de rebuturi’ care să regrupeze credite neperformante în valoare de până la patru miliarde de euro şi ar facilita vânzarea băncilor sănătoase. Însă Slovenia are nevoie de aprobarea UE pentru a putea începe să transfere creditele neperformante. Se estimează că recapitalizarea sectorului bancar va duce datoria guvernamentală a Sloveniei la 75,6% din PIB.

Chiar dacă Slovenia a evitat pentru moment situaţia în care să ceară ajutorul partenerilor din zona euro, economiştii susţin că fosta republică iugoslavă va trebui să scoată la vânzare companiile deţinute în continuare stat, printre care se numără bănci, companii de telecomunicaţii şi supermarketuri.