Israel: reducerea statului nu dărâmă, ci creşte economia

În 1990 cheltuielile publice se cifrau în Israel la 56% din PIB, punând această țară pe locul 2 în grupul țărilor dezvoltate, fiind întrecută doar de Suedia, dragostea mea.
Bogdan Glăvan - mar, 17 dec. 2013, 12:10

Israelul se lupta să stopeze hiperinflația – normal, războiul se alimentează cu bani tipăriți – și să pună economia pe picioare. De atunci statul a dat înapoi, cheltuielile publice ajungând în prezent la aproximativ 42% din PIB. Dacă privim graficul de mai jos, realizat pe baza datelor din World Economic Outlook Database, ne arată că în anii 2000 veniturile și cheltuielile publice au scăzut rapid, aproape cu 1% din PIB în fiecare an. În același timp, PIB real a crescut cu 50%, adică cu un ritm mediu de 3% pe an, triplu față de ritmul mediu înregistrat de România în două decenii de la Revoluție.

Stanley Fisher, fostul guvernator al Băncii Israelului și posibil viitor viceguvernator al băncii centrale a SUA, spune într-un interviu:

“În anii 2004-2008 rata anuală de creștere economică a fost 5,2%. Când lumea a intrat în criză, în 2010-2011, Israelul a crescut cu un ritm anual de 4,7%….

Există 4 motive pentru acest succes: reducerea drastică a cheltuielilor publice; reducerea datoriei publice (de la 100% din PIB în 2002 la 75% în 2011); păstrarea unui sistem financiar conservator și responsabil; crearea condițiilor pentru ca industria high-tech să înflorească.”

Chiar dacă se putea și mai bine, experiența statului Israel arată că te poți dezvolta într-un ritm accelerat micșorând, nu umflând statul. Iar România ar trebui să procedeze în acest fel cu atât mai mult cu cât este o economie săracă, nu dezvoltată. În clasamentul mondial al fiscalității Paying Taxes 2014 Israel ocupă locul 93, noi locul 134; ei au un nivel combinat al impozitării afacerilor (profit, muncă, s.a.) de 30%; la noi este de peste 42%. Iar guvernele care se perindă prin Piața Victoriei ne tot spun că trebuie să creștem cheltuielile publice și măresc impozitele an de an. În vreme ce statul român procedează de parcă ar vrea să înceapă un război – probabil contra propriilor cetățeni – israelienii și-au dat seama că războiul și cheltuielile publice mari distrug economia.

Bogdan Glăvan este profesor universitar de economie și Director al Centrului de Economie Politică și Afaceri „Murray Rothbard” din cadrul Universității Româno-Americane, București

Te-ar mai putea interesa și
Calea ferată Caransebeș – Timișoara – Arad: Azi se redeschide circulația pe tronsonul Lugoj – Timișoara Est, modernizat de spaniolii de la FCC
Calea ferată Caransebeș – Timișoara – Arad: Azi se redeschide circulația pe tronsonul Lugoj – Timișoara ...
Circulația feroviară se redeschide începând de astăzi, 31 august 2026, ora 16:50, pe tronsonul de cale ferată Lugoj – Timișoara Est, aferent lotului 2 al proiectului „Modernizarea liniei......
MetaWealth – finanţare de 19 milioane de euro pentru un proiect de stocare a energiei în baterii din judeţul Neamţ
MetaWealth – finanţare de 19 milioane de euro pentru un proiect de stocare a energiei în baterii din judeţul Neamţ
Platforma de investiţii MetaWealth a atras o finanţare de 19 milioane de euro destinată proiectului Dumbrava, de stocare ...
Încep înscrierile pentru Bursele ANIS pentru profesori: 21 granturi de 5.000 de euro, susținute de un număr record de 16 companii din industria IT
Încep înscrierile pentru Bursele ANIS pentru profesori: 21 granturi de 5.000 de euro, susținute de un număr record de ...
Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii (ANIS) anunță deschiderea înscrierilor pentru cea de-a IX-a ...
Japonia are planuri mari pentru armată. Buget record de 48 de miliarde de euro, niponii pun accent pe inteligenţa artificială
Japonia are planuri mari pentru armată. Buget record de 48 de miliarde de euro, niponii pun accent pe inteligenţa artificială
Ministerul Apărării din Japonia a solicitat luni un buget record de 8.900 de miliarde de yeni (48 de miliarde de euro) ...