De ce e inflația din România în topul țărilor europene? De la mâncare, băutură și țigări până la vacanțe și îmbrăcăminte totul se scumpește mai rapid decât în UE și nu din cauza energiei

Adaugă-ne ca sursă preferată

Rata anuală a inflației din România a atins 9,3% la finalul lunii august, conform calculelor Eurostat. Această valoare plasează țara noastră alături de Cehia, Slovacia și Polonia, la distanță aproape neglijabilă, în plutonul țărilor cu cele mai mari creșteri de prețuri din Uniunea Europeană. Practic, singura țară care ne surclasează din acest punct de vedere este Ungaria, care pare că a pierdut bătălia cu prețurile, după ce a adoptat încă de la începutul valului inflaționist general o politică bazată pe intervenția statului.

AICI comunicatul Eurostat, cu explicații și nivelul inflației în fiecare dintre țările UE

Media europeană s-a oprit la 5,2%, în scădere de la 5,9% și mult sub inflația din țara noastră. „Rata anuală a inflației în zona euro a fost de 5,2% în august 2023, în scădere de la 5,3% în iulie, iar în anul 2022 rata a fost 9,1%. Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a fost de 5,9% în august 2023, în scădere de la 6,1% în iulie, iar în anul 2022 rata a fost de 10,1%. Aceste cifre sunt publicate de Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene. Cele mai mici rate anuale au fost înregistrate în Danemarca (2,3%), Spania și Belgia (ambele 2,4%). Cele mai ridicate rate anuale au fost înregistrate în Ungaria (14,2%), Cehia (10,1%) și Slovacia (9,6%). Comparativ cu luna iulie, ratele anuale inflația anuală a scăzut în cincisprezece state membre, a rămas stabilă într-unul și a crescut în unsprezece”, notează cei de la Eurostat.

Că România a avut și are o mare problemă cu inflația este un lucru cunoscut, iar asta se vede de fiecare dată când apar probleme în economia mondială. Motivele sunt nenumărate, de la dependendeța de importuri la instabilitatea fiscală, însă un răspuns mai simplu ni-l dă structura Indicelui Prețurilor de Consum (IPC) din august. Comparând cu structura inflației la nivel european vom vedea că nu există nici măcar un segment de prețuri care în România să crească mai lent decât nivelul mediu din Uniunea Europeană.

Concret, dacă la nivelul UE scumpirile în categoria mâncare, alcool și tutun au fost de 9,7%,  în România prețurile alimentelor și băuturilor alcoolice au crescut cu 11,8% în perioada august 2022-august 2023.  Luna august a fost, totuși, una de recuperare din acest punct de vedere, având în vedere că la nivelul UE prețurile au stagnat față de iulie, în timp ce în România au scăzut cu aproximativ 2%.  În categoria alimentelor cu cele mai mari scumpiri în România intră branza și produsele lactate, margarina, untul și zahărul, unde prețurile au crescut și de peste două ori mai rapid decât media produselor alimentare.

Pe de altă parte, în categoria produselor nonalimentare, unde România importă mult mai mult decât în zona alimentară, creșterea prețurilor a fost de aproximativ 7%, față de sub 5% la nivelul UE. În același timp, la nivelul UE produsele nealimentare s-au scumpit cu 0,6% față de iulie, în timp ce în România creșterea a fost de peste 2,4%.

În ceea ce privește serviciile, prețurile din România au crescut de peste două ori mai rapid decât media din Uniunea Europeană, în august. Dacă la noi inflația pe acest segment s-a apropiat de 12%, la nivelul UE creșterea prețurilor nu a depășit 5,5%.

Doar în ceea ce privește energia România a mers aproximativ în ritm cu UE, cu o creștere nesemnificativă e prețurilor (0,09%) față de o scădere marginală în UE (0,6%).