Mobilizarea proeuropeană de la Kiev îşi pierde intensitatea după acordurile cu Moscova

Adaugă-ne ca sursă preferată

Aproximativ 4.000 de persoane erau în Piaţa Independenţei din Kiev după o oră de la începerea manifestaţiei, potrivit unui jurnalist al AFP.

Acest protest ar urma să aducă răspunsuri privind viitoarea strategie a opoziţiei şi viitorul Maidan, Piaţa Independenţei din centrul Kievului, devenită simbolul contestaţiei şi ocupată de o lună de manifestanţi care au înconjurat-o cu baricade.

Manifestanţii intervievaţi de AFP nu şi-au ascuns, duminică dimineaţă, dezamăgirea faţă de rezultatele contestării.

„Maidan este în impas. Manifestanţii au făcut tot ce au putut. Acum opoziţia (liderii ei, n.red.) este cea care trebuie să lucreze în culise pentru a slăbi puterea”, subliniază Ostap Nikitin, student la Kiev.

Vasil Gulii, în vârstă de 49 de ani, un antreprenor din Ternopil (vest) are reproşuri la adresa Europei care, în opinia sa, nu a fost suficient de fermă după violenţele poliţiei de la sfârşitul lui noiembrie împotriva manifestanţilor din Kiev.

„Europa ar fi putut face presiune asupra puterii, dar a abandonat Ucraina”, deplânge el.

„Opoziţia trebuie să acţioneze mai activ. Trebuie să spună cum să facem pentru a obţine destituirea preşedintelui Viktor Ianukovici”, a declarat pentru AFP Lesia Panciuk, în vârstă de 23 de ani, venită din regiunea Cernăuţi (vest).

Semnarea, marţi, la Moscova a unor acoduri economice care prevăd un credit de 15 miliarde de dolari acordat Ucrainei şi reducerea cu o treime a preţului la gazele ruseşti, în timp ce ţara este în pragul falimentului, a părut să pună în încurcătură liderii acestei contestări, fără precedent de la „revoluţia portocalie” prooccidentală din 2004.

Ei l-au acuzat, marţi, pe preşedinte că a amanetat Ucraina şi s-au întrebat cu privire la documentele semnate, dar refuzul de apropiere de Rusia a dispărut de atunci din revendicările opoziţiei.

O manifestaţie, marţi, pentru a denunţa aceste acorduri a mobilizat aproximativ 50.000 de persone.

„Aderarea Ucrainei la Uniunea vamală condusă de Moscova ar fi înfuriat opozanţii, dar este dificil să critici puterea pentru scăderea preţului la gaze. Nu împotriva Moscovei se mobilizează opoziţia”, subliniază Volodimir Fesenko, analist politic independent.

După acordurile de la Moscova, „tentativele de a forma un Guvern tehnic pentru a semna un acord de asociere cu UE nu mai sunt de actualitate. Revolta oligarhilor este sufocată de gazul la preţ bun”, a subliniat recent fostul ministru de Interne Iuri Luţenko, făcând apel la extinderea mişcării de contestare.

Dacă regimul lui Viktor Ianukovici părea slăbit după dispersarea violentă a unei manifestaţii a studenţilor la 30 noiembrie, aratată cu degetul de televiziunile controlate de oligarhii ucraineni, acesta pare să îşi fi revenit.

„Puterea este astăzi mai solidă decât în 2004”, când a fost înlăturată de „revoluţia portocalie”, subliniază Volodimir Fesenko.

Kievul este teatrul contestării de o lună, după refuzul puterii de a semna un Acord de Asociere cu UE, pregătit de trei ani, în favoarea cooperării economice cu Moscova.

Şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, a cărui ţară a jucat un rol cheie în descurajarea Ucrainei de a semnea asocierea cu UE, a subliniat sâmbătă că „structurile de integrare eurasiatică”, o expresie ce desemnează fostele republici sovietice, înfiinţate de Moscova sunt „deschise” pentru Ucraina.

Preşedintele Ianukovici este din nou aşteptat la Moscova, săptămâna viitoare, pentru a participa la un summit în vederea integrării „euroasiatice”.

Reuniţi în cadrul unui summit la Bruxelles, unii lideri europeni şi-au exprimat, vineri, exasperarea faţă de Guvernul ucrainean.

Uniunea Europeană păstrează poarta deschisă pentru „poporul ucrainean dar nu neapărat şi pentru Guvernul său”, a avertizat preşedintele lituanian Dalia Grybauskaite, a cărei ţară deţine preşedinţia semestrială a UE.