Trifu, Eco Civica: Nu avem deocamdată o strategie privind schimbările climatice în România

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Nu avem deocamdată o strategie privind schimbările climatice în România. Suntem poate printre ultimele ţări ale Europei care nu abordează o astfel de strategie (…). Am constatat că atitudinea organelor centrale, locale, şi vorbim chiar de o parte a legislativului care nu acceptă faptul că trăim epoca acestor schimbări climatice. De aici, apar tot felul de discuţii, de contradicţii în ceea ce priveşte legislaţia pe care o promovăm (…). Aceste categorii sunt mult mai greu de convins, cele locale şi legislative, şi în continuare România adoptă acte care sunt într-o contradicţie totală cu schimbările climatice. Aceste lucruri trebuie să înceteze să intre pe masa noastră privind schimbările climatice”, a susţinut Trifu la dezbaterea „România la răscruce: Schimbările climatice – o problemă reală sau o strategie de control politic?”.

Potrivit acestuia, activitatea umană este principalul factor care a generat schimbările climatice şi încălzirea globală, „forţe” care îşi bazează activitatea pe consumul de combustibil fosil şi care nu vor să renunţe la profiturile foarte mari obţinute în acest mod.

„Vorbim de schimbări climatice, de încălzire globală, nu prea se exclud una pe cealaltă, cauza se ştie care este şi pe care o vehiculează majoritatea specialiştilor, majoritatea ţărilor din lume, şi anume, activitatea umană, principalul factor care a dus la aceste schimbări climatice şi la încălzirea globală (…). Sunt forţe în lume care în actualul context obţin profituri foarte mari cu activităţi tehnologice şi combustibil fosil, metode extrem de poluante pentru obţinerea energiei necesare activităţilor în economie. Activitatea dumnealor este bazată pe acest tip de energie de combustibil şi le este foarte greu ca din profitul acela să retehnologizăm şi să adoptăm soluţii tehnologice şi de obţinere a tehnologiei verzi, mult mai eficiente, mult mai prietenoase cu mediul. Este foarte greu ca pe aceşti mari industriaşi să-i convingem că trebuie să se producă aceste schimbări. Întotdeauna se motivează cu impactul social. Nu este adevărat, populaţia se adaptează, dacă o educăm şi îi explicăm, dacă îi arătăm că avem tehnologii prietenoase, ne putem adapta mult mai repede şi să diminuăm din efectul acesta al schimbărilor climatice. De asemenea, aceste forţe industriale au şi ideea că nu există schimbări climatice (…), că nu ar fi aşa de periculoase pe cât se arată ele în mod natural”, a spus Trifu.

Radu Nicolae Melu, coordonator al departamentului de păduri în cadrul organizaţiei WWF România, a propus elaborarea unui program european separat pentru îndeplinirea obiectivelor de climă şi mediu, menţionând că, în prezent, fondurile destinate acestui scop sunt „mai mult sau mai puţin îndoielnic alocate”.

„În momentul de faţă, banii care ar trebui alocaţi pentru climă şi mediu sunt mai mult sau mai puţin îndoielnic alocaţi acestui domeniu. Ceea ce solicităm noi este să stabilim un program european separat pentru îndeplinirea obiectivelor de climă şi mediu, adică să nu fie date la comun cu banii pentru agricultură. Ce este pentru agricultură să rămână la agricultură, ce este pentru climă şi mediu să se dea pentru climă şi mediu. Avem nevoie de acest program separat, astfel încât fondurile europene să fie destinate direct pentru climă şi mediu”, a precizat Melu.

El a informat că sunt, în afara fondului forestier, păduri „extrem de valoroase” din punct de vedere ecologic, dar care sunt „ignorate total” de către autorităţi.

„În momentul de faţă avem 500.000 de hectare de pădure, în afara fondului forestier, această suprafaţă de pădure este ignorată total. Aceste păduri sunt lăsate, din păcate, la latitudinea proprietarului, adică nu avem o legislaţie care să conserve în vreun fel aceste păduri sau măcar să le determine să devină pajişti, ceea ce au fost înainte. (…) Ne preocupă să plantăm 40 – 80 de hectare şi nu ne interesează această suprafaţă de 500.000 de hectare de pădure (…). Sunt păduri extrem de valoroase din punct de vedere ecologic”, a transmis vorbitorul.

Florin Costache, profesor la Universitatea Bucureşti, Facultatea de Geografie, a subliniat că politicile de protecţia mediului „nu trebuie să altereze” dezvoltarea industrială a României.

„Aceste politici de mediu trebuie gândite de către specialişti şi trebuie gândite cu cap, adică în aşa fel încât să nu împieteze asupra dezvoltării de perspectivă a României. Ce trebuie să facă AUR? Va trebui să modifice nişte lucruri, să împace şi capra şi varza. Pentru că nu va renunţa la dezvoltarea economică a României şi, bineînţeles, va trebui să ţină cont şi de aceste politici de mediu. Trebuie să genereze o viziune în ceea ce priveşte dezvoltarea economică a României, care trebuie să ţină cont, atât cât trebuie şi cât se poate, şi de politicile de mediu. Este foarte importantă această balanţă, acest echilibru”, a subliniat Costache.