Grecia acuză creditorii internaţionali că au prognozat greşit evoluţia sa economică

Adaugă-ne ca sursă preferată

În textul scrisorii, ministrul grec susţine că ‘zona euro nu a diagnosticat la timp cauzele crizei din Grecia şi din ţările din sudul Europei’, iar programul de austeritate a fost implementat atunci când ţara era în recesiune, ‘ceea ce a provocat dificultăţi suplimentare întrucât ajustările structurale sunt mai uşor de pus în practică în perioade de creştere economică’.

În primul program ‘s-a pus un accent prea mare’ pe creşterea impozitelor în loc să se reducă cheltuielile şi nu s-a acţionat suficient în direcţia îmbunătăţirii colectării taxelor şi a luptei împotriva evaziunii fiscale, care, în opinia lui Sturnaras, ‘ar fi trebuit să înceapă mult mai devreme’.

În plus, calculele incluse în primul program de salvare a economiei greceşti, din mai 2010, au fost ‘prea optimiste’ în privinţa reducerii deficitului şi a datoriei publice (despre aceasta din urmă previziunile troicii indicând un nivel de 150% din PIB în 2013, dar a ajuns în realitate la 175% din PIB), la fel ca şi estimarea legată de reluarea creşterii economice, troica aşteptându-se ca Grecia să iasă din recesiune în 2012. În realitate, PIB-ul ei a continuat să scadă şi în 2013.

Ministrul Stournaras mai critică troica şi pentru că a dat Greciei termene foarte strânse în care să îndeplinească exigenţele cuprinse în primul program, cum a fost cel pe 7 luni în care ar fi trebuit să-şi reformeze sistemul de pensii şi administraţia locală.

El mai acuză şi ‘unii actori’ pentru că au jucat ‘un rol foarte negativ’ făcând constant referire la o posibilă ieşire a Greciei din zona euro, afirmaţii ce au agravat criza şi au provocat retrageri masive din depozitele bancare, ceea ce a condus la probleme cu lichidităţile şi la descurajarea investiţiilor.

Erorile de calcul, măsurile de austeritate şi criza economică profundă au condus la o scădere cu un sfert a PIB-ului Greciei începând din anul 2009, lucru care ‘nu s-a întâmplat niciodată într-o ţară dezvoltată, cu excepţia Statelor Unite în timpul Marii Depresiuni’, se mai arată în scrisoare.

În condiţiile în care peste o treime dintre greci se confruntă cu riscul sărăciei sau excluderii sociale şi rata şomajului a ajuns la 37%, Stournaras a recunoscut faptul că efectele măsurilor de ajustare structurală nu au fost uniforme pentru toţi, iar programele de austeritate nu au fost discutate cu actorii sociali înaintea implementării lor.

În ciuda acestei situaţii şi a faptului că Grecia încă nu are acces pe pieţele financiare, ministrul se declară mulţumit de ceea ce numeşte ‘impresionanta ajustare’ a economiei ţării sale şi consideră că a cooperat eficient cu troica internaţională, în pofida disputelor şi a punctelor de vedere diferite.

În urma reformelor, deficitul bugetar al Greciei a fost redus în 2013 la 2,2% din PIB, de la 15,6% din PIB în anul 2009, competitivitatea economiei a crescut, s-au redus importurile, iar sistemul bancar a fost restructurat.