Hidroelectrica, UCM Reşiţa şi Hidroelectrica Serv ar putea fi incluse într-o structură de tip holding

Producătorul de energie Hidroelectrica, furnizorul de echipamente UCM Reşiţa şi compania de mentenanţă Hidroelectrica Serv ar putea fi incluse într-o structură integrată de tip holding, potrivit intenţiei autorităţilor, a declarat, pentru AGERPRES, Remus Borza, administratorul judiciar al UCM Reşiţa şi fost preşedinte al Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica.
Economica.net - mar, 07 ian. 2014, 10:07
Hidroelectrica, UCM Reşiţa şi Hidroelectrica Serv ar putea fi incluse într-o structură de tip holding

UCM Reşiţa, aflată în insolvenţă din decembrie 2011, are datorii de 859 de milioane de lei, din care 60% la stat.

‘UCM Reşiţa se află în insolvenţă, Hidroelectrica are nevoie de retehnologizări, iar cel mai în măsură să ofere echipamente hidroenergetice este UCM. Dacă UCM intră în faliment, Hidroelectrica va avea serioase probleme’, a precizat Borza.

Potrivit acestuia, autorităţile gândesc o structură integrată de tip holding care să includă Hidroelectrica, Hidroelectrica Serv (cele 8 Hidroserv-uri unite) şi UCM Reşiţa.

‘Ele vor rămâne trei entităţi autonome, doar că vor funcţiona sub o cupolă de tip holding’, a mai spus Borza, adăugând că legea holdingului, aşteptată în legislaţia românească de mai mulţi ani, ar putea apărea chiar la începutul acestui an.

În plus, Borza consideră că este necesară abrogarea literei k a articolului 95 din Legea insolvenţei, care prevede că nu pot fi convertite în acţiuni creanţele bugetare, şi a subliniat că măsura este crucială pentru mai multe companii aflate în această situaţie.

‘Altfel, condamni la faliment companii precum Vulcan, UCM Reşiţa sau Oltchim. În cazul UCM, statul nu trebuie să rămână acţionar majoritar, ci poate vinde 20-30-40% din acţiuni, pentru o infuzie de capital în vederea retehnologizării şi relocării, pentru că, în prezent, uzina se întinde pe o suprafaţă de 130 de hectare, care este supradimensionată’, a completat Borza.

Pe 19 decembrie, premierul Victor Ponta şi ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă, au participat la inaugurarea hidrocentralei Racoviţa din judeţul Sibiu.

Cu această ocazie, Niţă a precizat că ‘probabil că în primul trimestru al anului viitor UCM Reşiţa va intra în Consorţiul Hidroelectrica, având astfel un sistem complet integrat de construcţie şi exploatare’.

La rândul său, Ponta a susţinut, la acelaşi eveniment, că UCM Reşiţa trebuie salvată. El a cerut oficialilor din departamentele economice să îi prezinte documentaţia cu privire la situaţia companiei.

‘Trebuie să salvăm UCM Reşiţa. Aştept cât de curând documentaţia cu situaţia de acolo’, a declarat premierul.

Te-ar mai putea interesa și
Consiliul Concurenței la raport. 2025 a fost anul în care a fost autorizat un număr record de tranzacții. Instituția s-a aflat pe primul loc în evaluarea UE privind cazurile finalizate
Consiliul Concurenței la raport. 2025 a fost anul în care a fost autorizat un număr record de tranzacții. Instituția ...
Activitatea Consiliului Concurenței s-a intensificat considerabil în 2025, în condițiile unui mediu economic și geopolitic caracterizat de evoluții complexe, cu riscuri semnificative pentru......
Ministrul Muncii, Florin Manole: Persoanele cu pensii mici vor primi anul acesta ajutoare în două tranșe
Ministrul Muncii, Florin Manole: Persoanele cu pensii mici vor primi anul acesta ajutoare în două tranșe
Ministrul Muncii, Florin Manole, a anunţat luni că una dintre propunerile PSD care urmează să fie prinse în bugetul ...
Deși s-au mai făcut ceva progrese, România continuă să conducă în clasamentul mortalității rutiere în Europa
Deși s-au mai făcut ceva progrese, România continuă să conducă în clasamentul mortalității rutiere în Europa
În ciuda faptului că România înregistrează unele progrese în reducerea accidentelor rutiere grave, o analiză a datelor ...
Creșterea economică din perioada 2022 – 2024 ar fi mai mică cu 1,2 puncte procentuale fără PNRR (studiu BNR)
Creșterea economică din perioada 2022 – 2024 ar fi mai mică cu 1,2 puncte procentuale fără PNRR (studiu BNR)
Creşterea economică a României din perioada 2022 - 2024 ar fi fost mai mică cu 1,2 puncte procentuale fără Planul Naţional ...