CCR dezbate sesizarea privind Legea descentralizării

Adaugă-ne ca sursă preferată

În 11 decembrie, Curtea a amânat pentru 10 ianuarie discutarea sesizării, judecătorii primind din partea Guvernului, ca urmare a solicitării CCR, documente care au aproximativ 4.000 de pagini şi care au stat la baza adoptării actului normativ.

De asemenea, Curtea a solicitat atunci avizele instituţiilor implicate în procesul de descentralizare.

În 23 noiembrie, PDL a anunţat că a depus sesizare la CCR privind neconstituţionalitatea prevederilor din Legea descentralizării, pentru care Guvernul şi-a angajat răspunderea, documentul fiind semnat de 70 de deputaţi.

Sesizarea a fost depusă la Secretariatul General al Camerei Deputaţilor, în document menţionându-se că legea încalcă dispoziţiile constituţionale din articolul 1 (aliniate 1, 3, 4 şi 5), articolul 61 (aliniat 1), articolul 102 (aliniat 1), articolele 120-122, articolele 114 şi 136.

Sesizarea atrage atenţia, printre altele, asupra procedurii de asumare a răspunderii de către Guvern pe acest act legislativ, în condiţiile în care CCR a reglementat în 2009 că Guvernul îşi poate angaja răspunderea numai ca excepţie şi dacă structura majorităţii parlamentare s-a schimbat de la momentul alegerilor.

Potrivit un comunicat al PDL transmis la acea dată AGERPRES, legea încalcă principiile fundamentale ale descentralizării şi principiile constituţionale în ce priveşte purtătorii autonomiei locale care sunt consiliile locale şi primarii, în timp ce consiliul judeţean este coordonator al activităţii acestora.

‘O descentralizare reală, autentică, eficientă şi eficace ar fi însemnat ca multe dintre serviciile prevăzute a fi transferate la consiliile judeţene să fie în responsabilitatea consiliilor locale, odată cu transferul resurselor aferente, dar numai după elaborarea şi aprobarea unor standarde de cost specifice, precum şi după modificarea prevederilor legale în materie’, se spune în sesizare.

PDL susţine şi că proiectul încalcă articolul din Constituţie care consacră unitatea statului român.

‘Procesul de descentralizare propus prin această lege este de natură să pună în cauză caracterul unitar al statului român, precum şi asigurarea coerentă a conducerii generale a administraţiei publice, în respectul Constituţiei şi în limitele legii. (art. 1 alin. (1) şi (3), precum şi a art. 102 alin. (1) din Constituţia României)’, se menţionează în sesizarea democrat-liberalilor.

Totodată, aceştia consideră că legea permite transfer de proprietate între unităţile administrativ-teritoriale fără hotărâre de Guvern, iar acest lucru reprezintă o încălcare a legii privind proprietatea publică şi privată, care este materie de drept constituţional prin articolul 136 din Legea fundamentală.

Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament pentru Legea descentralizării la data de 19 noiembrie.