Austria: Băncile cu probleme vor avea nevoie de un ajutor de maximum 5,8 miliarde de euro

Adaugă-ne ca sursă preferată

Hypo Alpe-Adria-Bank a fost naţionalizată în 2009, în urma crizei financiare şi a expunerii ridicate la regiunea Balcanilor, iar în prezent deţine credite şi investiţii neperformante de aproximativ 18 miliarde de euro.

În total, banca a primit de la statul austriac ajutoare de aproape opt miliarde de euro iar în septembrie 2013 Guvernul de la Viena a acceptat să injecteze încă 700 milioane de euro pentru a ajuta creditorul să îndeplinească cerinţele autorităţilor de reglementare.

Întrebat de ziarul austriac dacă limita de 5,8 miliarde de euro este suficientă, Michael Spindelegger a răspuns: ‘Trebuie să ne asumăm cu seriozitate această sumă şi vrem chiar să cheltuim mai puţin’.

Guvernul analizează în prezent un plan care vizează transferul activelor toxice către o bancă de rebuturi în ideea de a reduce necesarul de capital al Hypo.

Dar băncile viabile din Austria, cum ar fi Bank Austria (divizia UniCredit), Erste Group şi Raiffeisen Bank International, nu sunt interesate să accepte o bancă de rebuturi a Hypo dacă Guvernul nu va reduce taxa pe bănci.

Spindelegger a anunţat că va analiza luni situaţia Hypo cu Joaquin Almunia, comisarului european pentru concurenţă.

Luna trecută, Banca Centrală a Austriei (OeNB) a dat asigurări că cele şase instituţii de creditare austriece care vor participa în 2014 la testele de stres se vor descurca bine.

‘Nu putem prezice rezultatele, dar suntem încrezători că băncile austriece se vor descurca bine’, le-a declarat jurnaliştilor guvernatorul OeNB, Ewald Nowotny.

Chiar dacă sectorul bancar din Austria şi-a majorat capitalul, încă mai sunt multe de făcut, a apreciat oficialul OeNB. Acesta a avertizat creditorii austrieci să nu se supraexpună la pieţele în creştere rapidă, cum ar fi Rusia şi Turcia, deoarece, în cazul încetinirii acestor economii, se vor confrunta cu pierderi.

În octombrie, oficialii Băncii Centrale Europene au anunţat cele 128 de instituţii din zona euro ce vor fi supuse verificării calităţii activelor. Pe lista provizorie sunt 24 de bănci din Germania, 16 din Spania, 15 din Italia, 13 în Franţa, şapte din Olanda, cinci din Irlanda şi câte patru din Grecia, Cipru şi Portugalia. BCE va aplica reglementări mai stricte, cerând băncilor din zona euro să aibă un nivel al fondurilor proprii de cel puţin 8%. Definiţia capitalului va fi în conformitate cu reglementările Basel III.

Băncile din Europa Occidentală, în frunte cu băncile austriece – Raiffeisen Bank International, Erste Group Bank şi Bank Austria – au alimentat boom-ul înregistrat de Europa de Est cu credite ieftine, până la criza din 2008. În multe din aceste ţări, băncile au acordat credite în euro sau franci elveţieni, ceea ce a exacerbat criza economică atunci când monedele din regiune s-au depreciat. Creditele neperformante în Europa de Est au crescut constant după 2009, iar în prezent îngreunează bilanţurile băncilor.