Fitch: România va avea în 2014 cel mai redus necesar de finanţare din patru state CEE analizate

Adaugă-ne ca sursă preferată

Potrivit sursei citate, în 2014 Polonia trebuie să împrumute 31,9 miliarde de euro, respectiv 7,5% din PIB, Ungaria are nevoie de 18,9 miliarde de euro, 18,3% din PIB, iar Cehia de 14,7 miliarde de euro, 10% din PIB.

Din cele 13,2 miliarde de euro, 8,9% din PIB, pe care România ar trebui să le împrumute în acest an, Fitch estimează că aproximativ 3,1 miliarde de euro ar fi necesare pentru acoperirea deficitului guvernamental, iar restul pentru pentru rostogolirea datoriei.

‘Fitch se aşteaptă ca Cehia, Ungaria şi România să menţină deficite guvernamentale mai mici de 3% din PIB, respectând angajamentele asumate faţă de FMI şi UE în cazul României’, se arată în raportul Fitch.

De asemenea, Fitch consideră că necesarul moderat de finanţare bugetară şi rostogolire a datoriei ar trebui să ajute cele patru ţări din Europa Centrală şi de Est să facă faţă turbulenţelor cauzate de retragerea graduală a măsurilor de stimulare extraordinare. Aceasta cu atât mai mult cu cât Polonia beneficiază de o linie flexibilă de credit de la FMI, iar România are un acord preventiv cu FMI şi Comisia Europeană. În plus, cu excepţia Ungariei, unde în 2013 povara datoriei se situa la 81% din PIB, în celelalte trei ţări din CEE gradul de îndatorare este sub limita de 60% din PIB, cea mai mică fiind cea a României, 38% din PIB.

Chiar dacă agenţia consideră că planurile de finanţare ale celor patru state din CEE sunt ‘realiste’, Fitch avertizează că există în continuare riscuri, unul dintre acestea fiind impactul reducerii achiziţiilor de obligaţiuni de către Rezerva Federală americană. Acest gen de riscuri ar putea fi amplificat de incertitudinea politică. În Ungaria vor fi organizate alegeri parlamentare în primăvară iar în România vor avea loc alegeri prezidenţiale la finele anului.

Scenariul de bază al Fitch pentru fiecare din cele patru ţări este că acestea vor atinge actualele ţinte fiscale. Cu toate acestea, schimbarea conducerii politice sau ritmuri de creştere sub aşteptări ar putea conduce la derapaje fiscale, ceea ce ar declanşa o pierdere a încrederii din partea investitorilor.