Economia subterană din Spania a ajuns să reprezinte aproape 25% din PIB

Datele au fost dezvăluite miercuri, pe baza rezultatelor unui studiu efectuat de Gestha şi Universitatea Rovira i Virgili (Universitatea publică din oraşul catalan Tarragona). Acesta analizează evoluţia economiei subterane, care a crescut în Spania, din 2008, de la peste 193 de miliarde de euro (17,8% din PIB) la peste 253 de miliarde de euro. În medie, aceste sume încasate şi plătite la negru au crescut cu 15 miliarde de euro pe an, arată profesorul Jordi Sardá, care a condus studiul.

Sindicatul Gestha precizează că în general se consideră, cu nuanţele de rigoare, drept ‘acceptabil’ un nivel al economiei subterane cuprins între 6% şi 8% din PIB. Fraudele au crescut cel mai mult pe durata acestor ani de criză în comunităţile autonome spaniole cel mai afectate de prăbuşirea sectorului construcţiilor şi de şomaj, precum Andaluzia, Castilla-La Mancha, Extremadura, Insulele Canare sau Comunitatea Valenciană, unde economia subterană depăşeşte 26% din PIB.

Pentru realizarea acestui studiu au fost folosite variabile care influenţează direct şi indirect economia subterană, precum rata şomajului, evoluţia pieţei imobiliare, venitul pe cap de locuitor, PIB-ul sau consumul de energie electrică.

În luna octombrie a anului trecut, vicepremierul spaniol Soraya Sáenz de Santamaría anunţa că, într-un an şi jumătate de la aprobarea şi aplicarea planului pentru combaterea fraudei fiscale, guvernul spaniol a reuşit să strângă şi să economisească 22,5 miliarde de euro. Din această sumă, 16,5 miliarde de euro au fost strânse prin aplicarea măsurilor pentru combaterea fraudelor fiscale, iar restul constituie economii la sistemul asigurărilor sociale. Acestea din urmă au privit mai ales ajutoarele şi indemnizaţiile de şomaj retrase unui număr de 520.572 de falşi şomeri, care munceau la negru şi, în acelaşi timp, figurau drept şomeri în registrele oficiale, cu drepturi pentru primirea ajutoarelor sau indemnizaţiilor corespunzătoare.

În plus, guvernanţii susţin că au încasat la buget peste un miliard de euro în urma amnistiei fiscale. La începutul anului 2013, guvernul anunţa că suma totală a veniturilor şi încasărilor declarate de 29.065 de persoane fizice şi alte 618 persoane juridice cu prilejul măsurilor de amnistie fiscală (un impozit forfetar de 10% din veniturile şi încasările astfel declarate) se ridică la 40 de miliarde de euro, adică 4% din PIB-ul ţării.