CJUE: Refuzul României de a le emite cărţi de identitate cetăţenilor săi stabiliţi în alte state UE încalcă dreptul comunitar

Acest refuz restrânge dreptul la libera circulaţie în cadrul Uniunii, creând o diferenţă de tratament între cetăţenii cu domiciliul în străinătate şi cetăţenii cu domiciliul în acest stat membru, explică instanţa.

Cauza priveşte situaţia unui avocat român ce are din 2014 domiciliul în Franţa şi îşi desfăşoară activităţile profesionale atât în Franţa, cât şi în România.

În anul 2017, el a solicitat autorităţilor române să îi fie eliberată o carte de identitate, simplă sau electronică, ca document de călătorie care să îi permită să se deplaseze în Franţa.

Cererea a fost respinsă pentru motivul că solicitantul are domiciliul în străinătate.

Sesizată cu această cauză, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie din România a adresat o întrebare preliminară CJUE.

În hotărârea sa, Curtea de la Luxemburg a statuat că refuzul de a elibera o carte de identitate pentru singurul motiv că persoana în cauză nu are domiciliul în România constituie o restrângere a dreptului la libera circulaţie şi şedere în cadrul Uniunii al resortisanţilor români domiciliaţi într-un alt stat membru.

Astfel, legislaţia română stabileşte o diferenţă de tratament între cetăţenii români cu domiciliul în străinatate şi cetăţenii români cu domiciliul în România, arată CJUE.

Cei din prima categorie nu dispun decât de un paşaport pentru a călători, în timp ce cei din a doua categorie pot dispune de o carte de identitate şi de un paşaport.

Dreptul Uniunii nu obligă statele membre să emită două documente cu valoare de documente de călătorie pentru resortisanţii lor.

Cu toate acestea, el nu le permite un tratament mai puţin favorabil pentru cei care şi-au exercitat dreptul la libera circulaţie şi şedere în cadrul Uniunii, fără o justificare întemeiată pe considerente obiective de interes general.

O astfel de legislaţie nu poate fi justificată nici de necesitatea de a conferi valoare probatorie adresei de domiciliu indicate pe cartea de identitate, nici de eficacitatea identificării şi controlului acestei adrese de către administraţia naţională competentă, mai arată CJUE, potrivit comunicatului citat.