Statele zonei euro ar putea extinde până la 50 de ani maturitatea împrumuturilor acordate Greciei

Adaugă-ne ca sursă preferată

Ţările din zona euro au contribuit cu cea mai mare parte a fondurilor la două pachete de împrumuturi, totalizând 240 de miliarde de euro, acordate Greciei începând din 2010. Statul elen a avut nevoie de ajutor extern pentru a evita colapsul financiar, după ce a pierdut accesul la finanţare la dobânzi sustenabile de pe piaţa financiară internaţională, din cauza îndatorării ridicate.

Dobânda pentru unele dintre împrumuturile acordate Greciei ar putea fi redusă cu circa 0,5 puncte procentuale, potrivit surselor.

Măsurile vor fi discutate până în mai sau iunie de liderii europeni şi ar putea include un nou pachet de împrumuturi, în valoare de 13-15 miliarde de euro, a spus un alt oficial. Grecia a mai beneficiat, anterior, de îmbunătăţirea termenilor împrumuturilor, în contextul recesiunii prelungite prin care trece economia elenă.

„Ceea ce putem face este să acordăm termeni mai favorabili privind datoria, ceea ce am mai făcut prin scăderea dobânzilor sau extinderea maturităţilor. Astfel de măsuri sunt posibile, dar cu condiţia ca angajamentele asumate de Grecia să fie îndeplinite”, a declarat, marţi, ministrul de Finanţe al Olandei, Jeroen Dijsselbloem. Acesta este şi şef al Eurogroup, organizaţie care reuneşte miniştrii de finanţe din ţările zonei euro.

Randamentul obligaţiunilor pe zece ani ale Greciei a scăzut miercuri cu 0,37 puncte procentuale, la 7,92%, acesta fiind cel mai mare declin din ultimele şapte luni.

Noile facilităţi ar ajuta Grecia să acopere un deficit de finanţare al programului de împrumuturi şi să-şi respecte angajamentele asumate faţă de creditorii internaţionali.

Conform noilor termeni, maturităţile împrumuturilor ar fi extinse de la nivelul actual de circa 30 de ani, iar dobânzile pentru finanţări de până la 80 de miliarde de euro acordate Greciei în 2010 ar putea fi scăzute cu 0,5 puncte procentuale, au declarat sursele citate de Bloomberg. Discuţiile asupra noului program de sprijinire a Greciei se află, încă, în fază preliminară.

Grecia spera, de asemenea, să poată utiliza pentru cheltuielile statului o parte a fondurilor rămase din programul de 50 de miliarde de euro destinat recapitalizării băncilor, însă această variantă pare puţin probabilă, deoarece băncile vor avea nevoie din nou de capital, a spus una dintre sursele europene citate.

Autorităţile au amânat anunţarea rezultatelor unui test de stres derulat la nivelul sectorului bancar elen, ca urmare a neînţelegerilor asupra criteriilor utilizate negociate cu troica creditorilor internaţionali – Comisia Europeană, FMI şi Banca Centrală Europeană. Băncile elene ar trebui să-şi menţină rata de adecvare a capitalului la minim 9%, nivel considerat însă prea ridicat de oficialii de la Atena.

Reprezentanţi ai statelor zonei euro au menţionat posibilitatea unor noi reduceri de dobândă, „dar discuţia nu este pentru acest moment”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene. Biroul premierului elen a refuzat să comenteze asupra unui al treilea pachet financiar.

Un oficial al Ministerului de Finanţe al Germaniei a declarat, de asemenea, săptămâna aceasta că este prea devreme pentru a discuta un ajutor suplimentar.

Pentru a câştiga noi concesii în programul de împrumuturi, Grecia aşteaptă ca biroul de statistică al UE să confirme în aprilie că statul elen a înregistrat anul tecut surplus bugetar primar, excluzând costurile cu dobânzile. Surplusul ar indica o însănătoşire a finanţelor statului. Premierul elen Antonis Samaras a declarat la sfârşitul luni ianaurie că surplusul bugetar primar s-a situat la peste 1 miliard de euro, mai mare decât se anticipa.