Adevărul despre prețurile la energie plătite de populație în România: sunt printre cele mai mici din Uniunea Europeană GRAFICE

Comisia Europeană publică, trimestrial, un raport referitor la evoluțiile din piețele de energie electrică și gaze. Datele vin cu o oarecare întârziere, așa că, la finalul lunii trecute, s-a publicat raportul pentru al treilea trimestru al anului 2023.

Setul de date conține și o comparație între prețurile la energie din statele europene, și, în condițiile în care în România există percepția că, în ciua introducerii mecansimului de plafonare, populația plătește încă prețuri mari, am ales să prezentăm comparația între prețul mediu plătit de populație, cu tarife și taxe, datele fiind pentru fiecare capitală europeană.

Iată comparația, grafic:

Așadar, din cele 33 de capitale europene luate în calcul, din state UE și non-UE ca Ucraina, Norvegia, Muntenegru sau Serbia, în București este al nouălea cel mai mic preț. Dacă socotim doar statele membre UE, vedem că doar în capitalele a patru țări – Ungaria, Bulgaria, Croația și Malta prețurile erau mai mici, vara trecută, decât în capitala României.

Raportul arată un preț mediu de 16 eurocenți/kWh pentru București, adică aproximativ 80 de bani/kWh, adică nivelul prețului maxim plafonat “mediu”, ca să-i spunem așa din schema de plafonare și compensare instituită de România, care are, pentru casnici, trei plafoane de preț, în funcție de consum: 0,68 lei/kWh, 0,80 lei/kWh și 1,3 lei/kWh.

Raportul amintește că prețurile de retail ale energiei electrice au început să crească în Europa din septembrie 2021 și au tot crescut de-a lungul anului următor, alimentate de creșterea prețurilor din piețe. Vârful de creștere a fost atins în octombrie 2022, iar de atunci a urmat un trend de descreștere, prețurile stabilizându-se în mai 2023, după cum arată raportul care, repetăm, acoperă trimestrul 3 al anului trecut.