Eurovision 2014: Ţările care cumpără voturi riscă o interdicţie de participare de trei ani

European Broadcasting Union (EBU), organizatorul acestui concurs muzical care are o vechime de 58 de ani, a anunţat, joi, o înăsprire a regulamentului său în încercarea de a pune capăt scandalului generat de acuzaţiile de mituire şi vot în bloc pe criterii geopolitice, care au afectat reputaţia competiţiei în ultimii ani, informează The Guardian.

Azerbaidjanul a fost acuzat că a încercat să cumpere voturi de la juraţi şi de la spectatorii care au participat la votul prin telefon, în timpul concursului de anul trecut de la Malmo. Mai mulţi studenţi lituanieni sunt bănuiţi că au fost plătiţi pentru a vota pentru Azerbaidjan.

Ancheta lansată de EBU a ajuns la concluzia că au existat încercări de influenţare a votului, însă acestea nu au avut succes, datorită procedurilor de securitate deja implementate.

Nu a fost găsită nicio dovadă care să facă legătura între Azerbaidjan şi vreo televiziune publică participantă sau vreo dovadă care să ateste faptul că vreun radiodifuzor naţional ar fi cunoscut identitatea autorului acestei tentative de fraudare a concursului.

EBU a anunţat că radiodifuzorii vor fi interzişi pentru o perioadă de trei ani dacă vor fi descoperite nereguli în procedurile de votare din ţările lor.

Un site lituanian a publicat un film înregistrat în secret în ziua finalei de la Malmo din 2013, ce prezintă un grup de tineri cărora le sunt oferiţi bani de către un vorbitor de limbă rusă pentru a vota pentru Azerbaidjan, ţara care a câştigat competiţia în 2011.

Azerbaidjanul s-a clasat pe locul al doilea la concursul Eurovision din 2013, iar reprezentantul ei, Farid Mammadov, a obţinut un surprinzător total de 234 puncte. Fosta republică sovietică a fost devansată de Danemarca, a cărei reprezentantă, Emmelie de Forest, a câştigat competiţia cu un total de 281 de puncte.

Cezar, reprezentantul României la ediţia din 2013, a participat cu piesa „It’s My Life” şi a ocupat locul al 13-lea.

Sistemul de votare de la Eurovision a fost schimbat în 2009, iar votul publicului şi verdictul juriilor naţionale contribuie în mod egal (50% – 50%) la alcătuirea punctajelor finale obţinute de reprezentanţii fiecărei ţări participante.

În septembrie 2013, EBU a anunţat noi reguli pentru juriile naţionale, care vor publica numele persoanelor din acele jurii, într-un efort de a îmbunătăţi transparenţa procesului de votare.

Societatea Română de Televiziune, membră a EBU, este organizatoarea selecţiei naţionale şi participă la competiţia europeană din anul 1993.

TVR a confirmat, pe 8 ianuarie, participarea la Eurovision şi în 2014. Între 19 şi 20 februarie va avea loc preselecţia (un juriu de specialitate va audia piesele înscrise în concurs), iar pe 20 februarie vor fi anunţate cele maximum 12 melodii finaliste.

Pe 1 martie va avea loc selecţia naţională a Eurovision, în care va fi aleasă melodia câştigătoare, în cadrul unul spectacol televizat, cu public.

Concursul cântecului european Eurovision se va desfăşura în acest an la Copenhaga (Danamarca), pe 6, 8 şi 10 mai.

Cele mai bune performanţe ale României la acest concurs au fost: de două ori locul al treilea (Luminiţa Anghel & Sistem – Kiev, 2005; Paula Seling şi Ovi – Oslo, 2010) şi o dată locul al patrulea (Mihai Trăistariu – Atena, 2006). Melodia românească cu cel mai mare punctaj obţinut în finala Eurovision (172 de puncte) este „Tornero”, compusă de Eduard Cîrcotă şi interpretată de Mihai Trăistariu.

De când există sistemul de votare cu semifinale (anul 2004) în Concursul Cântecului European – Eurovision, doar patru ţări s-au calificat în mod constant, în fiecare an în finală, iar România este printre ele, celelalte trei fiind Grecia, Rusia şi Ucraina.

Eurovision a devenit faimos, de-a lungul anilor, pentru muzica uneori de o calitate îndoielnică, recitaluri bizare şi voturi despre care nu o dată s-a spus că se dau pe criterii politice. Este uimitor cât de multe ţări au acordat cele mai mari note vecinilor, ediţie de ediţie. Cu toate acestea, Eurovision îşi are fanii înfocaţi. Câştigătorul concursului se bucură de atenţie şi prestigiu, iar, de-a lungul timpului, printre aceştia s-au numărat şi nume care au făcut legendă în muzică – ca Abba, Julio Iglesias, Johnny Logan şi Celine Dion.

La concurs participă ţările membre ale European Broadcasting Union (EBU), o organizaţie înfiinţată în 1950 de 23 de reprezentanţi ai televiziunilor europene, într-o conferinţă care a avut loc la Devon. În prezent, însă, în EBU sunt aceptate şi ţări non-europene, astfel explicându-se participarea unor ţări ca Maroc şi Israel.

EBU a venit cu ideea concursului Eurovision în 1955. Era un proiect extrem de ambiţios pentru acele timpuri – televiziunea prin satelit nu fusese încă inventată, iar Europa nu mai avusese niciun astfel de eveniment care să-i reunească ţările. Cu toate acestea, a fost un succes, prima ediţie având loc în Elveţia, în 1956. Doar şapte ţări au participat în primul an – Belgia, Franţa, Germania, Italia, Olanda, Elveţia şi Luxemburg. Însă concursul a fost urmărit de patru milioane de telespectatori din cele şapte ţări – o cifră record pentru acea vreme.

Concursul este unul dintre cele mai longevive şi mai urmărite programe de televiziune din lume.