Georgescu (BNR) propune implicarea CEC Bank în refinanţarea creditelor, ca alternativă la schema Voinea

‘De ce refinanţare (…)? Pentru că nivelul cererii de credite noi ale populaţiei este redus, iar evoluţia îngrijorătoare a acestui sector arată contracţii care ar putea fi adresate prin noi fluxuri de lichiditate – credite refinanţate şi reeşalonate – către debitorii bun-platnici, care ar beneficia de un venit disponibil suplimentar, generator de creştere economică sustenabilă. În acest sens ar fi eficient un mecanism opţional prin care, fără a afecta deficitul fiscal, CEC să contracteze, cu garanţia statului (gen programul ‘Prima casă’) o linie de finanţare de la BIRD, BERD şi/sau BEI, care să îi permită reeşalonarea, prin înţelegere amiabilă cu debitorii, a creditelor persoanelor fizice cu venituri de până la, spre exemplu, 5.000 euro net’, susţine oficialul BNR.

Acesta susţine că, în această formulă, criteriul utilizat ar putea fi cel al nivelului maxim de îndatorare suportabil de către debitor, respectiv reducerea acestuia de la 65-70% la 35-40%. ‘Astfel, CEC ar fi în măsură să refinanţeze un număr important de credite ale persoanelor fizice, contractate atât la această bancă cât şi la oricare alta, pentru debitorii bun-platnici, având la dispoziţie resurse financiare externe’, precizează Florin Georgescu.

În ceea ce priveşte ‘schema Voinea’, implicarea Băncii Naţionale a constat doar în furnizarea unor date şi în efectuarea unei evaluări primare a impactului macroeconomic şi asupra stabilităţii sistemului bancar, la solicitarea Ministerului Finanţelor Publice, susţine prim-viceguvernatorul BNR.

‘În acest moment, schema se află în faza de proiect la Ministerul Finanţelor Publice, care urmează să desfăşoare procedurile prevăzute de cadrul juridic actual’, a precizat oficialul BNR.

Totuşi, Florin Georgescu susţine că propunerea ministrului delegat pentru Buget, Liviu Voinea, privind reeşalonarea creditelor pentru debitorii bun – platnici, prin acordul părţilor, cu asigurarea unui stimulent fiscal sub forma unei deduceri fiscale pe perioada de doi ani ulterioară rescadenţării, poate contribui, prin efectele ei favorabile, la soluţionarea unor probleme economice de actualitate.