BBC: Medicii români, ispitiţi de o viaţă mai bună în străinătate

Cei mai mulţi dintre cei care pleacă sunt tineri, la începutul carierei. Potrivit acestora, ei nu pot trăi cu salariul de debutant, care este de 250 de euro (205 lire sterline), şi, spre deosebire de medicii mai în vârstă, nu au suficientă experienţă pentru a deschide un cabinet privat, în paralel cu activitatea lor din spitalele de stat.

Un specialist poate câştiga 1.200 de euro pe lună de la stat şi cel puţin dublu în privat.

‘Nu resimt obligaţia morală de a rămâne aici, având în vedere că nimeni nu face nimic ca să rămânem şi să avem o viaţă decentă’, susţine Andreea, 27 de ani, care intenţionează să îşi facă bagajele imediat ce termină Universitatea de Medicină din Bucureşti în această vară şi să îşi încerce norocul în Franţa sau Elveţia.

Peste jumătate din grupa sa – povesteşte tânăra – plănuieşte să părăsească România pentru Germania, ţările nordice, Franţa sau Marea Britanie.

‘Treizeci la sută din populaţia românească nu plăteşte asigurări de sănătate, pentru că e prea săracă’, explică Cristian Posea, directorul medical al spitalului ‘Ioan Cantacuzino’ din Bucureşti.

‘Cu toate acestea, ei au încă dreptul la asistenţă medicală de stat’, adăugă medicul.

La secţia de terapie intensivă pentru naşterile premature, reporterul BBC a numărat cinci copii în incubatoare în grija unei singure asistente.

În spitalele din Europa de Vest, raportul este mai apropiat de o asistentă medicală la doi copii, explică doctoriţa Mariana Marţian. Pentru copiii sănătoşi, există o singură asistentă la 14 copii.

‘Multe spitale oferă doar cazare şi personal şi se aşteaptă ca pacienţii să vină cu propria medicaţie. Spitalul este doar un intermediar’, susţine Ilinca Gussi, specialistă în sarcini dificile, care a lucrat 80 de ore în ultima săptămână, jumătate la spital, jumătate la cabinetul său privat.

Pentru Gussi, principala problemă este legată mai degrabă de proasta gestionare decât de lipsa de resurse. Şefii de spital sunt adesea numiţi în România pe motive de loialitate politică, explică ea, mai degrabă decât luând în calcul competenţa profesională.

Potrivit lui Costin Minoiu, de la organizaţia de recrutare de cadre medicale ‘Cariere în alb’, în Marea Britanie există locuri de muncă pentru asistente medicale pentru suma de 12-14 lire sterline pe oră, în Irlanda – pentru medici, la 50.000 de euro pe an, şi în Danemarca – pentru specialişti, la un salariu anual de 83.000 de euro.

Minoiu nu are mustrări de conştiinţă că ajută personalul medical să plece din România. ‘Într-o lume ideală, (ei) ar lucra în străinătate câţiva ani, ar câştiga experienţă utilă, apoi s-ar întoarce. Însă nu se întâmplă de multe ori aşa’, explică el.

În oraşul predominat vorbitor de maghiară Sfântu Gheorghe (centrul României), spitalul unde lucrează managerul Robert Nagy deserveşte întregul judeţ Covasna. Doctorul Alexandru Mândru susţine că a rămas aici pentru că îşi iubeşte meseria.’Am lucrat în sistemul de asigurări, însă îmi lipsea practica de zi cu zi ca medic’, povesteşte el.

În dimineaţa vizitei reporterului BBC, Mândru este singurul medic de gardă şi trebuie să se ocupe de două săli de aşteptare pline de pacienţi. Deficitul de medici este deosebit de acut în trei domenii: accidente, anestezie şi chirurgie.