Baciu, LAPAR: Noua lege privind vânzarea terenurilor mai mult ne încurcă, este greoaie

Acesta susţine că nu s-a luat în calcul faptul că pentru multe terenuri nu există cadastru şi nici nu este făcută succesiunea, iar în cazul în care se vinde o suprafaţă mai mică de teren atunci aceste costuri sunt prea mari raportat la încasări.

Pe de altă parte, Laurenţiu Baciu a anunţat că LAPAR a renunţat la ideea de a înfiinţa un fond mutual pentru că acesta nu ar fi în folosul membrilor din moment de nu mai acoperă riscuri precum îngheţ şi secetă.

Membrii LAPAR au votat, vineri, bugetul de venituri şi cheltuieli pentru anul 2014 în sumă de 440.000 de lei şi au aprobat 160.000 de lei pentru reprezentare europeană.

Plenul Camerei Deputaţilor a aprobat, recent, cu 256 de voturi pentru, 20 de abţineri şi 51 de voturi împotrivă, cererea de reexaminare a preşedintelui României cu privire la legea privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan.

Potrivit proiectului adoptat de deputaţi, cetăţenii şi persoanele juridice aparţinând unui stat membru al Uniunii Europene sau statelor care sunt parte la Acordul privind Spaţiul Economic European sau Confederaţiei Elveţiene pot achiziţiona teren agricol în România în condiţii de reciprocitate. Cetăţeanul unui stat terţ şi apatridul cu domiciliul într-un stat terţ, precum şi persoanele juridice având naţionalitatea unui stat terţ pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole situate în extravilan în condiţiile reglementate prin tratate internaţionale, pe bază de reciprocitate, în condiţiile prezentei legi.

‘Înstrăinarea, prin vânzare, a terenurilor agricole situate în extravilan se face cu respectarea condiţiilor de fond şi de formă prevăzute de codul civil şi a dreptului de preempţiune al coproprietarilor, arendaşilor, proprietarilor vecini, precum şi al statului român, prin Agenţia Domeniilor Statului, în această ordine, la preţ şi în condiţii egale. Terenurile agricole situate în extravilan pe o adâncime de 30 km faţă de frontiera de stat şi ţărmul Mării Negre, către interior, precum şi cele situate în extravilan la o distanţă de până la 2.400 m faţă de obiectivele speciale pot fi înstrăinate prin vânzare-cumpărare doar cu avizul specific al Ministerului Apărării Naţionale, eliberat în urma consultării cu organele de stat cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale, prin structurile interne specializate menţionate la art. 6 alin.(1) din Legea nr.51/1991 privind siguranţa naţională a României, cu modificările ulterioare’, mai precizează proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este decisivă pentru acest proiect de lege, aprobat şi de Senat.

Iniţial, proiectul de lege a fost dezbătut şi adoptat de către Parlament la începutul lunii decembrie a anului trecut.

România este obligată prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană (UE) să liberalizeze piaţa funciară pentru persoanele fizice din UE, începând cu 1 ianuarie 2014, ceea ce va modifica regimul existent până în prezent, în care doar persoanele juridice aveau dreptul să cumpere terenuri.

Potrivit datelor MADR din anul 2011, suprafaţa agricolă deţinută de străini în România la finele lui 2011 se ridică la peste 700.000 de hectare, reprezentând 8,5% din suprafaţa arabilă a României, deşi conform RGA din 2010, INS a anunţat doar 470.000 de hectare de ţinute de persoane juridice străine.