Statele UE au convenit noi reguli mai relaxate privind datoria publică și deficitul bugetar. Limitele acestota rămân aceleași, dar va exista mai mult spațiu de negociere a traseelor de ajustare

„Noua legislaţie va îmbunătăţi în mod semnificativ cadrul existent şi va oferi reguli eficiente şi aplicabile pentru toate ţările membre. Ele vor asigura finanţe publice garantate şi sustenabile, vor creşte accentul pe reforme structurale şi investiţii pentru a stimula creşterea şi crearea de locuri de muncă în UE”, a declarat ministrul belgian al Finanţelor, Vincent Van Peteghem.

Adoptarea luni de către statele membre era ultimul pas necesar pentru ca noile norme fiscale să intre în vigoare, după votul de săptămâna trecută din Parlamentul European.

Noile reguli menţin limitele privind datoria şi deficitul public prevăzute în tratate, la 60%, respectiv 3% din PIB, dar oferă mai mult spaţiu de manevră ţărilor pentru a-şi negocia traseele de ajustare cu Comisia Europeană în planuri pe patru ani, care pot fi extinse la şapte dacă adoptă reforme şi investiţii.

De asemenea, sunt prevăzute ţinte comune de reducere pentru a se asigura că ajustările nu sunt amânate. Ţările care depăşesc limita datoriei trebuie să îşi reducă datoria cu un punct procentual în fiecare an atunci când aceasta depăşeşte 90% din PIB şi cu jumătate de punct dacă nu atinge acel nivel. Statele cu un deficit de 3% vor trebui să-l corecteze în continuare până la 1,5% pentru a avea o rezervă la care să poate recurge în vremuri de criză.

Comisia Europeană va monitoriza dacă ţările respectă calea de ajustare şi poate depune o plângere dacă nu este cazul.

Reforma reduce cuantumul sancţiunilor, care va fi de 0,05% din PIB o dată la şase luni dacă nu acţionează pentru a-şi corecta abaterile, dar prevede o aplicare mai automată a acestora pentru a evita repetarea situaţiei din cadrul actual, ale căror amenzi sunt atât de mari încât, practic, nu au fost folosite.