CNIR: Autostrada București – Alexandria, la trei benzi pe sens până la Ghimpați, ar putea fi punct de plecare pentru A5 București – Giurgiu

Adaugă-ne ca sursă preferată

București – Giurgiu, primul proiect nou al CNIR

Acest obiectiv strategic de pe Coridorul de Transport (TEN-T Core) va fi primul proiect nou al Companiei Naționale de Investiții Rutiere, iar licitația pentru studiul de fezabilitate ar urma să fie lansată până la finalul anului, se menționează pe pagina de Facebook a CNIR.

„Autostrada București – Alexandria este una dintre variantele pentru desprinderea A5 București – Giurgiu, în zona Ghimpați, km. 12. București – Giurgiu va avea la bază o analiză multicriterială care va determina profilul drumului, autostradă sau drum expres, dar cel mai probabil, având în vedere valorile de trafic va fi autostradă”, a declarat Gabriel Budescu, directorul general al CNIR.

Potrivit lui, analiza trebuie să fundamenteze în același timp și aliniamentul ales.

„În prima etapă a analizei multi critieriale, Faza 1, vom avea patru sau cinci variante de traseu. Fiecare trebuie să includă constrângerile de pe traseu, autorizații de construire deja emise, rețele de utilități, investiții ale autorităților locale. Se vor selecta două variante, cele mai favorabile, în funcție de costul estimat și trafic. În cadrul analizei va fi și București – Ghimpați – Giurgiu, dar va fi și posibilitatea desprinderii din Autostrada București Sud (A0), cel mai probabil continuarea Drumului Expres Măgurele, acum în etapa studiului de fezabilitate. Dintre acestea vom alege cea mai bună variantă de traseu”, a dat asigurări șeful CNIR.

Acesta a menționat că varianta favorită este A6 București – Ghimpați.

„În ceea ce privește varianta de traseu București – Ghimpați, alături de colegii de la CNAIR am prevăzut profilul de 3 benzi/sens, de altfel, toate nodurile prevăd deja această a treia bandă, pentru că noi o considerăm favorită pentru București – Giurgiu, dar trebuie să fundamentăm. Între București și Giurgiu este zona protejată Comana, sit Natura 2000, zonă care trebuie ocolită. Din analizele noastre, aceasta ar fi una dintre variantele de traseu. Toate aceste variante vor fi analizate la Ministerul Transporturillor și CESTRIN în cadrul Modelului Național de Transport, acolo se vor face simulări de trafic”, a mai spus Gabriel Budescu.

Legat de finanțarea pentru drumul de mare viteză București – Giurgiu, CNIR va solicita proiectantului să prevadă și analiza posibilității de finanțare prin parteneriat public – privat.

„Vom oferi Ministerului Transporturilor toate variantele de finanțare : fonduri europene, fonduri de la Buget, sau parteneriat public – privat”, a mai spus șeful CNIR.

Licitația pentru elaborarea studiului de fezabilitate necesar construirii drumului de mare viteză București – Giurgiu va include în premieră pentru România cerința proiectării în BIM, prin modelare 3D.