Deutsche Welle: Liber schimb între UE şi USA – săracii plătesc

Adaugă-ne ca sursă preferată

Din iulie anul trecut, Statele Unite şi Uniunea Europeană negociează un viitor Parteneriat Transatlantic de Liber Schimb şi Investiţii. Scopul? Reducerea costurilor tranzacţiilor, explică Julia Kubny de la Banca germană pentru reconstrucţie KfW. „Rezultatul va fi că sticla de vin din Italia va fi mai ieftină pentru consumatorii din Statele Unite şi astfel vinul va fi preferat faţă de cel originar din Chile, de exemplu.” În concluzie, „schimburi comerciale intense între UE şi SUA vor implica o scădere a tranzacţiilor cu statele în curs de dezvoltare”.

Volumul schimburilor comerciale dintre Uniunea Europeană şi Statele Unite reprezintă o treime din totalul comerţului la nivel mondial. O dată cu înfiinţarea celei mai mari zone de schimb comercial din lume, cu nu mai puţin de 800 de milioane de consumatori, PIB-ul celor doi parteneri va creşte cu trei procente. Datele sunt furnizate de Institutul pentru Studii Economice din München, cu precizarea că valorile sunt medii, deci pot cunoaşte diferenţieri în funcţie de zonă, după cum precizează Thieß Petersen de la Fundaţia Bertelsmann: „În mod excepţional vor profita SUA şi Europa, restul lumii confruntându-se mai degrabă cu dezavantaje.”

Restul lumii include economiile emergente şi în curs de dezvoltare din Asia, Africa şi America Latină. Dar nici partenerii comerciali tradiţionali ai Americii de Nord sau ai Europei nu vor fi complet scutiţi de efectele negative, avertizează economistul Petersen. „Cele mai puternice efecte ar putea fi resimţite de Canada şi Mexic. Acolo PIB-ul ar putea scădea cu 7 până la 9 procente”. Actualul Tratat de Liber Schimb NAFTA, valabil între cele două state şi Washington, va fi anulat o dată cu intrarea în vigoare a noului Tratat de Liber Schimb(TTIP). Şi alţi parteneri, precum Chile şi Australia, ar resimţi efectele negative, ca şi „în Asia, unde mai toate statele se vor confrunta cu o diminuare a creşterii economice, între 0,5 şi 2,5 procente”, adaugă Thieß Petersen.

Două scenarii

Momentan, negocierile pe marginea Tratatului de Liber Schimb stagnează. Este greu de crezut că forma lui finală va intra în vigoare în următorii doi ani. Dar se prefigurează deja efectele pe care Tratatul le va avea asupra statelor emergente. Există două scenarii, scrie Deutsche Welle. 

Dacă documentul va reglementa anularea taxelor vamale, efectele ar fi previzibile, pentru că volumul acestor taxe este relativ redus. Prin urmare, o a doua variantă pare mai plauzibilă: renunţarea nu doar la taxe vamale, ci şi înlăturarea aşa-numitelor bariere comerciale netarifare, precum reglementările în privinţa alimentelor sau anumite standarde din domeniul protecţiei mediului sau a drepturilor consumatorilor.

Aici se identifică un potenţial conflict între protecţia consumatorilor din Europa şi experţii din domeniul dezvoltării economicee. Cei dintâi militează pentru stabilirea unor standarde europene mai înalte în forma finală a Tratatului. Astfel s-ar putea evita introducerea în comerţ a alimentelor manipulate genetic, fără etichete coresponzătoare. „Dacă standardele din Statele Unite, parţial sub nivelul celor europene, vor fi aduse la nivelul comunitar, atunci exportatorii de pe piaţa nord-americană care nu fac faţă noilor standarde vor fi excluşi”, spune Julia Kubny de la Banca pentru Reconstrucţie. Sau, mai adaugă ea, „vor fi necesare investiţii mai mari pentru a ţine pasul cu evoluţiile comerciale”.

Comerţ liber versus politici de dezvoltare

La nivel mondial, se negociează noile metode de dezvoltare, care să înlocuiască, din 2016, aşa-numitele „obiective ale mileniului”. Până în 2030, foametea şi sărăcia extremă ar trebui să dispară complet de pe Terra, cel puţin în viziunea Naţiunilor Unite. Dacă Tratatul de Liber Schimb Transatlantic ar atrage o scădere a PIB-ului în statele mai puţin dezvoltate de până la nouă procente, atunci se pune pe bună dreptate întrebarea: în ce măsură interesele economice şi comerciale ale nordului pot coexista cu necesităţile sudului mult mai sărac?

Scopul declarat al colaborării în domeniul dezvoltării dintre Germania şi UE este de a sprijini potenţialul economic al statelor mai sărace şi de a le facilita accesul la schimburile comerciale internaţionale. „Dacă se va ajunge la o îngreunare a accesului statelor emergente pe piaţa comunitară sau nord-americană, atunci toate eforturile de până acum s-ar dovedi zadarnice”, avertizează Julia Kubny.