Jose Graziano da Silva: FAO nu prevede nicio criză alimentară, în următorii 20 de ani

‘FAO nu prevede nicio criză alimentară, nici în următorul an şi nici în următorii 20 de ani. Dimpotrivă, anticipăm că producţia va creşte mai rapid şi credem că la nivel global, pe pieţele globale, nu vor exista constrângeri majore în următoarea perioadă. Trebuie să mai spun un lucru. Problema cu care ne confruntăm în zilele noastre este mai degrabă legată de faptul că există unele regiuni care nu produc suficientă hrană, în Nordul Africii, de exemplu’ ,a spus şeful FAO, într-o conferinţă de presă dedicată închiderii celei de-a 29-a Conferinţe Regionale FAO pentru Europa şi Asia Centrală de la Bucureşti.

José Graziano da Silva susţine că acestea sunt zone unde există un deficit de producţie agroalimentară, însă aceste regiuni au potenţialul de a-şi creşte propria producţie şi chiar fac demersuri în acest sens.

‘În plus, există o lipsă de acces la hrană. Majoritatea oamenilor care sunt subnutriţi au hrană disponibilă, dar nu au bani să plătească hrana. Deci nu au suficiente resurse financiare să-şi permită să cumpere hrană, pentru că nu au locuri de muncă şi aşa mai departe. Această problemă există şi în rândul tinerilor. Există un nou tip de sărăcie şi anume sărăcia în rândul tinerilor, tineri care sunt bine pregătiţi, unii chiar au studii de nivel înalt, dar care nu găsesc un loc de muncă bun. Aceasta este o preocupare majoră, mai ales în zonele rurale. Dacă acei oameni ar începe să se mute la oraş nu ar mai exista oameni în mediul rural care să facă agricultură modernă şi acesta este o mare preocupare’, a mai spus José Graziano da Silva.

România a găzduit, pentru a doua oară de când este membră FAO, din anul 1961, o conferinţă regională, cea de-a 29-a dedicată regiunii Europa şi Asia Centrală, primul eveniment având loc în urmă cu 38 de ani în anul 1976.

Temele centrale ale conferinţei au fost axate pe problemele risipei de alimente şi ale deşeurilor alimentare, dar şi pe sprijinirea fermelor de familie din zonă.

Potrivit datelor FAO, peste 1,3 miliarde de tone de alimente sunt risipite anual în lume, ceea ce reprezintă o treime din producţia de alimente la nivel mondial şi costuri de 750 de miliarde de dolari, într-o lume în care 842 de milioane de persoane se confruntă cu foametea, malnutriţia şi insecuritatea alimentară.

De asemenea, această risipă reprezintă un prejudiciu şi pentru mediu pentru că, în fiecare an, hrana produsă fără a fi consumată înghite un volum de apă echivalent cu debitul anual al fluviului Volga din Rusia şi este vinovată pentru aducerea în atmosferă a 3,3 gigatone de gaze cu efect de seră, relevă datele FAO.

România înregistrează în prezent o risipă de alimente de cinci milioane de tone, în timp ce în UE ajunge la gunoi, anual, o cantitate de aproximativ 90 de milioane de tone de alimente.