Ruşii nu mai vor un model european de dezvoltare

Adaugă-ne ca sursă preferată

Astfel, procentul ruşilor care percep ţara lor ca pe o structură aparte, cu propria sa cale de dezvoltare, a crescut de la 33% – cât era anul trecut – la 38% în prezent, potrivit unui sondaj realizat la sfârşitul lunii martie de Centrul Levada din Moscova.

În acelaşi timp, numărul ruşilor care consideră Rusia un stat după modelul occidental, cu o structură democratică şi o economie de piaţă, a scăzut de la 33% la 28%.

Aproape un sfert dintre ruşi (mai exact 24%, proporţie neschimbată faţă de 2013) îşi doresc ca Rusia să fie un stat socialist ca URSS.

Doar un singur rus din cinci (21%) crede că evoluţia istorică a Rusiei urmează astăzi calea civilizaţiei europene comune lumii moderne, faţă de 31% acum un an. Ceilalţi şi-ar dori revenirea la traseul urmat de Uniunea Sovietică (22%, la fel ca în martie 2013) sau ca ţara lor să urmeze o cale proprie şi specifică de dezvoltare (46%, faţă de 37% în martie 2013).

Ezitările cu privire la structura Rusiei, deşi importanţa lor nu ar trebui supraestimată, reflectă creşterea sentimentelor antioccidentale şi antiamericane în societatea rusă în urma evenimentelor din Ucraina, explică directorul adjunct al Centrului de sondare a opiniei publice Levada, Aleksei Grajdankin.

Cu toate acestea, spune el, ar trebui să se ia în considerare faptul că categoriile de cetăţeni mai în vârstă preferă socialismul sau calea specifică de dezvoltare, în timp ce tinerii optează de cele mai multe ori pentru modelul prooccidental de dezvoltare.

Această stare de spirit a ruşilor este ecoul ideilor susţinute de autorii proiectului ‘Principiile politicii culturale de stat’, unde se poate citi că ‘Rusia nu este Europa’. Elaborarea documentului a fost ordonată de către preşedintele Vladimir Putin în noiembrie 2013.

Teza că Rusia nu este Europa nu este nouă; acum câţiva ani în Rusia era populară teza despre ‘democraţia suverană’, aminteşte oficialul menţionat. Potrivit acestuia, ideea că Rusia ar putea trăi foarte bine şi fără Europa este prezentă în conştiinţa socială rusă de cel puţin 150 de ani şi, de obicei, reapare pe fondul deteriorării relaţiilor cu Occidentul.

Igor Bunin, directorul Centrului pentru Tehnologii Politice din Moscova, crede că rezultatele sondajului reprezintă un ‘efect al Crimeii’. ‘Opinia ruşilor este instabilă şi uşor de schimbat în funcţie de situaţie. Un eveniment cum ar fi anexarea Crimeii a avut un impact inevitabil asupra viziunii lor despre calea pe care ţara ar trebui s-o urmeze’, mai spune el.