Alegeri prezidențiale și referendem pentru aderarea la UE în Republica Moldova. Scrutinul a început

Adaugă-ne ca sursă preferată

Scrutinul s-a deschis la ora 7:00 şi se închide la ora 21.00 în cele 2.221 de secţii de vot, unde sunt aşteptaţi la urne 3,3 milioane de alegători. În timp ce în Chişinău sunt peste 300 de secţii de vot, 30 de secţii sunt pentru regiunea transnistreană, iar în diaspora sunt organizate 234 de secţii de vot. În premieră, în unele ţări s-a putut vota prin corespondenţă.

Potrivit agora.md, 2061 de observatori naţionali şi internaţionali vor monitoriza desfăşurarea alegerilor. Observatorii acreditaţi de Comisia Electorală Centrală (CEC) reprezintă atât asociaţii din ţară, cât şi misiuni diplomatice străine sau autorităţi electorale internaţionale, inclusiv OSCE, Parlamentul European şi Consiliul Europei.

„Moldova îşi joacă destinul său european pe fondul cumpărării voturilor, dezinformării şi mitei electorale orchestrate de Moscova. Iar preşedinta Maia Sandu candidează pentru realegere pe fondul unor tensiuni ridicate şi al acestui război hibrid cu Rusia. Va fi o zi cu dublă importanţă pentru Moldova, una dintre cele mai sărace ţări din Europa, situată între România şi Ucraina. Duminică, Maia Sandu, un lider hotărât proeuropean şi prima femeie aleasă preşedinte al Republicii Moldova, va afla dacă va fi realeasă, într-un moment în care campania electorală a fost subminată de acuzaţii de ingerinţă rusă. Dar, în aceeaşi zi, va avea loc şi un referendum privind UE. Mai mult ca niciodată, Moldova este faţă în faţă cu destinul său european”, scrie, de pildă, publicaţia elveţiană Le Temps, citată de agenția de presă News.ro.

De la începutul invaziei ruse în Ucraina, Maia Sandu, în vârstă de 52 de ani, se află în centrul atenţiei. La sfârşitul anului 2020, ea i-a succedat pro-rusului Igor Dodon, iar Moldova, care priveşte acum tot mai mult spre Bruxelles, a obţinut oficial statutul de ţară candidată la aderarea la UE în iunie 2022, la patru luni după depunerea cererii. Negocierile de aderare au fost deja deschise în luna iunie a acestui an.

Pentru preşedinta Maia Sandu, aderarea la UE este cheia pentru a proteja ţara de Rusia. Ea îi conduce detaşat în sondaje pe ceilalţi 10 contracandidaţi, fiind cotată cu circa 35 la sută din voturi, faţă de 9 la sută următorul clasat, Alexandr Stoianoglo, în timp ce proporţia indecişilor era destul de ridicată în ultimul sondaj – 28 la sută. Teoretic, ar exista şanse să fie aleasă din primul tur de scrutin. Dacă nu, al doilea tur se va organia la 3 noiembrie.

În ceea ce priveşte referendumul, întrebarea adresată alegătorilor este următoarea: „Susţineţi modificarea Constituţiei în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?” Prin urmare, consultarea populară are ca obiectiv modificarea Constituţiei. În timp ce diverse sondaje de opinie din ultimele luni arată că majoritatea moldovenilor susţin aderarea la UE, locuitorii din regiunile predominant rusofone, cum ar fi nordul sau Găgăuzia în sud, preferă în continuare legături mai strânse cu Rusia decât aderarea la UE.

De la declararea independenţei faţă de Uniunea Sovietică în 1991, Moldova s-a străduit să se elibereze de influenţa Rusiei şi să prospere economic. O parte semnificativă a forţei sale de muncă a migrat în străinătate pentru oportunităţi economice, golind satele şi lăsând în urmă o populaţie tot mai îmbătrânită. Mulţi dintre cei 2,6 milioane de locuitori ai ţării încă depind de agricultură, de pensii modeste sau de salarii cu mult sub cele din restul Europei pentru a-şi asigura traiul.

Cam atâţi locuitori se estimează oficial că au rămas în ţară, 2,6 milioane de oameni, în timp ce pe listele electorale au rămas înscrişi peste 3,3 milioane de alegători, ceea ce ar putea fi o problemă în condiţiile în care pentru validarea referendumului este nevoie de o participare de 33 la sută, adică în jur de un milion de persoane.