Burduja: Am dat mandat Romgaz şi altor companii din portofoliu să revigoreze marile combinate în petrochimia românească

Adaugă-ne ca sursă preferată

Aceasta, în contextul în care, în 2027, România îşi va dubla producţia pe gaz, odată cu implementarea proiectului Neptun Deep, scrie Agerpres.

„E perfect în grafic proiectul, chiar puţin accelerat, avansat faţă de termenele asumate. În 2027, România îşi va dubla producţia de gaz. Deja suntem cel mai mare producător de gaz din Uniunea Europeană, am depăşit Olanda, deci în 2027 cu atât mai mult vom fi un sprijin pentru toată regiunea să-şi reducă dependenţa faţă de gazul rusesc. Acesta este şi un mesaj pentru gazul din Neptun Deep. Mi-aş dori să vedem la nivelul întregului Guvern o strategie de reindustrializare a României şi a început să apară. De ce să nu dăm valoarea adăugată acestui gaz? Sigur că a scăzut semnificativ consumul de gaz în România, a scăzut şi consumul de energie electrică. Sigur că avem şi prosumatori, cred că peste 2.000 de megawaţi putere instalată, dar, când mă uit la consumul de gaz, acolo se vede clar că industria românească nu mai este ce a fost odată şi am dat mandat şi Romgazului şi altor companii din portofoliul ministerului să se preocupe de acest subiect şi, eventual, să facă în aşa fel încât să preia, să contribuie, să revigoreze marile combinate în petrochimia românească. Cu acest consum să putem da valoare adăugată cu adevărat gazului, nu doar să-l ardem la aragaz sau chiar şi în centrale pe gaz”, a spus ministrul.

El a dat asigurări că pregătirile pentru iarnă sunt „în bună regulă” pentru o iarnă normală, gradul de umplere în lacurile de acumulare este satisfăcător, de aproape 70%, iar depozitele de gaze sunt în supraplin.

„Suntem cu pregătirile în bună regulă. În condiţiile unei ierni normale, cu câteva episoade pe lună, de la câteva zile până la o săptămână, de viscol şi ger nu ar trebui să întâmpinăm niciun fel de problemă. Pot spune că avem un grad de umplere satisfăcător în lacurile de acumulare, aproape de 70%. A fost o abordare prudentă a Dispeceratului Energetic Naţional, împreună cu Hidroelectrica, pentru că intrăm în iarnă după un an foarte secetos, cu o producţie hidro mult mai mică decât cea de anul trecut, intrăm cu un nivel care ne permite un confort pentru abordarea provocărilor din sezonul rece. La fel, la gaze deja ne-am obişnuit, avem depozitele în supraplin şi avem şi ţinta europeană îndeplinită cu 70 de zile înainte. Deci, România este un exemplu şi din acest punct de vedere. Avem şi stocuri de cărbune (…) şi bineînţeles că ne bazăm în continuare pe cele două reactoare de la Cernavodă. Reactorul 1 se apropie de finalul duratei de viaţă. Suntem şi acolo pe ultima sută de metri cu retehnologizarea, ultimul contract şi cel mai important – şi ne dorim să-l semnăm până la finalul acestui an, dar în continuare ne bazăm pe toate aceste capacităţi şi ele au performat în toţi aceşti ani. Probabil ştiţi, sunt 440 de reactoare nucleare la nivel mondial, Unitatea 2 e pe locul întâi şi Unitatea 1 e pe locul trei din perspectiva siguranţei în operare şi din perspectiva eficienţei”, a precizat Burduja, la conferinţa Focus Energetic „Provocările iernii 2024 – 2025 pentru sistemul energetic naţional”.

De asemenea, şeful de la Energie a amintit stadiul în care se află mai multe proiecte. Astfel, acţionarii Nuclearelectrica vor avea pe ordinea de zi a Adunării Generale din 14 noiembrie aprobarea contractului pentru realizarea unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă, care va fi semnat cu consorţiul internaţional format din companiile Fluor şi Sargent & Lundy din Statele Unite ale Americii, Atkins Realis din Canada şi Ansaldo din Italia. Acest consorţiu va duce proiectul la bun sfârşit în orizontul de timp 2031 – 2032, deci producţia de energie nucleară de la Cernavodă se va dubla în 2032.

În ceea ce priveşte termocentrala de la Iernut, în decembrie vor fi realizate primele teste, iar cel mai târziu în luna mai a anului viitor aceasta va fi finalizată.

La Răstoliţa, în cursul zilei de astăzi a fost dat acordul de mediu, iar la finalul acestui an există posibilitatea să se facă recepţia lucrărilor şi, de asemenea, să se înceapă primele teste.

„La fel, la Paşcani, prima dată când am reuşit să asigurăm fonduri pentru exproprieri. Se vor face exproprierile şi amenajarea hidroenergetică se termină în 2026. La Bumbeşti – Jiu, tot aşa, am asigurat fonduri pentru exproprieri, pentru linia de conectare, suntem şi acolo în grafic. Deci, cred că lucrurile s-au mişcat”, a menţionat ministrul Burduja.

În cazul schemei pentru contracte pentru diferenţă, jalon în PNRR, până la finalul acestui an vor fi semnate contractele pentru prima licitaţie, iar grupul 5 Rovinari va fi inaugurat în zilele următoare.

„Voi spune explicit şi cu acest prilej: nu sunt de acord să scoatem grupuri pe cărbune fără să punem ceva în loc. Până nu vom avea grupurile pe gaz de la Işalniţa, de la Turceni, de la Mintia, unde vorbim de fapt de o investiţie privată, nu putem să punem în pericol securitatea energetică a României. Energia, în primul rând, trebuie să fie sigură”, a subliniat acesta.

Nu în ultimul rând, la producţia de panouri fotovoltaice şi de baterii deja a fost semnat primul contract.

„Va fi la Sfântu Gheorghe, deci o investiţie în România. Sigur că anumite componente sunt de afară, dar dacă tot avem o tranziţie energetică de miliarde de euro, de ce să nu profite industria românească şi să profite industriile altor state îndepărtate?”, a mai spus ministrul.

În plus, Sebastian Burduja a amintit că, pe 22 octombrie, la Comitetul statelor membre ale Fondului pentru Modernizare, România a primit aprobare pentru încă 150 de milioane de euro pentru a finanţa capacităţi de stocare în sistemul energetic.