CIS: România trebuie să asigure stabilitate legislativă şi fiscală, pentru a păstra interesul investitorilor

‘Scopul strategiei energetice ar trebui să fie asigurarea unor pieţe energetice funcţionale, care să aibă instrumente de piaţă adecvate, să evite distorsiunile şi să asigure condiţii de concurenţă echitabile. Strategia ar trebui să propună politici care să asigure securitatea pe termen lung a aprovizionării, menţinând în acelaşi timp atât competitivitatea economiei cât şi accesul cu costuri rezonabile la surse de energie’, au subliniat reprezentanţii CIS, cu ocazia unei mese rotunde, la care a participat şi ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.

Potrivit propunerilor CIS, România are nevoie de investiţii semnificative în întreg sectorul energetic (dezvoltarea de noi surse de energie, producţia de electricitate, transport, distribuţia şi stocarea energiei, interconectări), iar acestea sunt din ce în ce mai dificil de materializat dată fiind competiţia globală pentru capital. Ca o premisă obligatorie, ‘România trebuie să asigure stabilitatea legislativă, fiscală şi a politicilor publice pentru a menţine interesul investitorilor’.

‘Elaborarea unei noi Strategii energetice este o iniţiativă mult aşteptată, care va fi un ghid important pentru toate părţile interesate din sectorul energetic şi care sperăm că va ajuta la atragerea investiţiilor atât de necesare acestui domeniu’, a arătat vicepreşedintele CIS, Eric Stab, coordonator al Grupului de Lucru pentru Energie, care a prezentat propunerile Consiliului privind noua Strategie Energetică a României.

Participanţii la masa rotundă au fost de acord că noua Strategie Energetică trebuie să ofere claritate, stabilitate şi predictibilitate jucătorilor din piaţă şi tuturor părţilor interesate pentru a atrage investiţiile necesare în sectorul energetic românesc şi pentru a păstra competitivitatea pe termen lung a economiei.

Potrivit datelor furnizate de Departamentului pentru Energie, România ar putea deveni independentă energetic în preajma anului 2020, datorită zăcămintelor din Marea Neagră, iar dezvoltarea energiilor regenerabile ar trebui să continue cu mai multă prudenţă, se arată în primul set de principii care va sta la baza noii strategii energetice pentru perioada 2014-2035.

În urma încheierii primei faze de consultare publică pe tema noii strategii energetice a României pentru perioada 2014-2035, Departamentul pentru Energie a elaborat un prim set de concluzii preliminare, care vor face obiectul unor analize complexe şi aprofundate, elaborate în lunile următoare, se arată în document.

Intenţia Departamentului pentru Energie, condus de ministrul delegat Răzvan Nicolescu, este de a finaliza nouă strategie energetică a României la începutul lunii octombrie a anului în curs.

Astfel, printre principiile care vor sta la baza noului document se arată că este strategic pentru România să păstreze un mix energetic echilibrat, că o bună premisă pentru asigurarea securităţii energetice a ţării.

‘Există perspective reale că România să-şi îmbunătăţească independenţa energetică sau chiar să devină independentă energetic în preajma anului 2020, mai ales, datorită zăcămintelor din Marea Neagră, şi, chiar dacă va continua, cel mai probabil, să fie dependentă într-o oarecare măsură de importurile de ţiţei.
În perioada 2014-2024, România ar trebui să încurajeze dezvoltarea prudentă a energiilor regenerabile, cu un accent pe biomasă, ţinând cont că investiţiile în eolian şi fotovoltaic s-au dezvoltat mult prea rapid şi într-o manieră nesustenabilă în ultimii ani. În următorii ani, instalarea de noi capacităţi de producţie a energiei electrice în eolian şi fotovoltaic ar putea cauza probleme semnificative în funcţionarea sistemului. De asemenea, considerăm că o prioritate în domeniul regenerabilelor ar putea să vizeze identificarea unei alternative la combustibilii clasici folosiţi în sectorul transporturilor’, se menţionează în comunicatul Departamentului pentru Energie.

Consiliul Investitorilor Străini este asociaţia celor mai importanţi investitori străini din România, care include 120 de companii membre, cu investiţii cumulate 35 miliarde euro.