Economic, USL trăieşte

Adaugă-ne ca sursă preferată

Puțini i-au dat șanse de succes. Puțini au crezut că se pot consensualiza măsuri de politică economică care să asigure un echilibru între doctrina economică social democrată și cea liberală. Putini au crezut ca poti inchega un pachet de masuri economice si sociale care sa satisfaca interesele partizane ale celor doua forte care au constituit si vor mai constitui USL dupa 25 mai.

Uite că s-a putut si se va mai putea. Sunt „n” studii empirice care arată că ciclul economic-politic este mai degraba oportunist (intelesul termenului este ca nu se tine cont exclusiv de ideologie) decat partizan. Cand ajungi la guvernare, diagnoza iti spune care sunt problemele presante curente/structurale. Urgenta si secventialitatea fundamentarii si implementarii măsurilor economice tin de semnalele evidentiate de diagnoza înaintea unui plan economic dominat de ideologie.

S-a demonstrat că o Românie Puternică se poate construi prin împăcarea optimă a principiilor social democrate cu cele liberale. Pe o scara mai larga, citind programele de guvernare propuse de PSD, ARD, UDMR, PMP iti poti da lesne seama ca prioritatile Romaniei sunt cam aceleasi, indiferent de doctrine: cresterea potentialului economic, echitate sociala, atragerea de investitii straine directe in domenii cu valoare adaugata ridicata, consolidarea fiscala calitativa prin reducerea risipei banului public si imbunatirea colectarii veniturilor, reducerea evaziunii fiscale, performanta mai buna in managementul companiilor de stat si cresterea puternica a absorbtiei fondurilor europene.

Tintele pe termen mediu si lung sunt legate de accelerarea implementarii pachetului de reforme structurale inteligente in energie, educatie, sanatate si agricultura.

Din perspectiva design-ului si implementarii politicilor macroeconomice, este necesar un dialog permanent cu BNR pentru a asigura un mix optim al politicilor publice cu politica monetară.

Oricat s-ar chinui unul dintre cei mai buni macroeconomisti români – domnul ministru Nicolăescu – să scrie prin motiuni de cenzura, economic, USL trăieste.

Sinteza social liberală a functionat cu succes. România trăiește azi cea mai buna combinație de politici macroeconomice din perioada postdecembristă. Crestere economică de 3,5% – peste potential, inflație la minim record 1%, ajustare puternică a deficitelor gemene – bugetar și de cont curent, crearea de locuri de muncă si stimuli fiscal-bugetari dubli ca pondere in PIB față de media din ultimii 23 de ani (peste 0,4% din PIB ptr stimularea IMM, scheme de ajutor de stat s.a.). Productia industriala are ritmuri de crestere de 10% (record pentru ultimii 10 ani), agricultura vine cu productii record, exporturile cresc cu procente insemnate iar consumul da semne de revenire puternica. Castigurile de putere de cumparare de 4-5% sunt inca mici dar exista potential de crestere in acest an. Cresterea ratei de absorbtie pe fondurile europene de peste 4 ori induce stimuli de competitivitate in economia reala.

Masurile aplicate / ce se vor aplica in acest an reprezinta sinteza reusita dintre cele doua doctrine. Reducerea TVA la paine, scutirea de impozit pe profitul reinvestit, schemele de ajutor de stat, investitii si creare de locuri de munca, schemele de ajutor de minimis, plata arieratelor, prioritizarea investitiilor, reducerea numarului de taxe parafiscale si, cel mai important reducerea CAS la angajator s.a. fac parte din pachetul agreat in Programul de Guvernare al USL impreuna cu liberalii. Dl ministru Nicolăescu nu a participat la discutii si nici la elaborarea programului economic.

PS. Iti trebuie ceva curaj politic ca in februarie, când ai fost desemnat ministru de Finanțe, sa propui in numele PNL o măsură diferențiere a cotei de impozitare, iar acum sa tipi de mama focului despre guvernarea minciunii.

Nicolăescu, februarie 2014: „Programul de guvernare asumat de către USL prevede că, pe parcursul mandatului, introducem impozitul diferenţiat regresiv pe venitul salarial, cu menținerea cotei maxime de 16%, iar cotele diferențiate vor fi de 8%, 12% și 16%, urmând a fi stabilite pe grile de venit”.

No comment.