Boom-ul fotovoltaic s-a cam dezumflat în Europa în 2024, iar prognozele devin pesimiste. România este însă una dintre puținele țări UE cu proiecții mai optimiste, cu cea mai mare rată de creștere a instalărilor

Adaugă-ne ca sursă preferată

După mai mulți ani de creștere anuală de peste 40 %, ultimul raport al organizației care reprezintă industria fotovoltaică din Europa, SolarPower Europe, avertizează că în 2024 instalările de centrale fotovoltaice din UE întregistrează o creștere anuală de numai 4 %. Aceasta reprezintă o încetinire a creșterii cu 92%. UE a instalat 66 GW de energie solară în 2024, depășind doar cu puțin recordul de 63 GW înregistrat în 2023.

2024 este, de asemenea, primul an în care investițiile anuale în instalarea de capacități fotovoltaice în UE au scăzut, din anul 2020 încoace. Un declin de 13%, până la 55 de miliarde de euro, față de cele 63 de miliarde de euro în anul precedent, potricvit raportului emis la jumătatea lui decembrie 2024.

Cererea pentru instalații fotovoltaice rezidențiale (panouri pe acoperișurile caselor, în general) a scăzut în 2024, pe măsură ce impactul crizei energetice s-a atenuat. În 2024, instalațiile solare pentru locuințe noi au scăzut cu aproape 5 GW față de anul trecut, însumând doar 12,8 GW instalați.

Walburga Hemetsberger, CEO la SolarPower Europe, a declarat: „Responsabilii politici și operatorii de sistem europeni pot considera raportul din acest an un cartonaș galben. Încetinirea implementării energiei solare înseamnă încetinirea obiectivelor continentului privind securitatea energetică, competitivitatea și clima. Europa trebuie să instaleze aproximativ 70 GW anual pentru a-și atinge obiectivele pentru 2030 – trebuie să luăm în considerare măsuri corective acum, înainte de a fi prea târziu.”

Organizația arată că ultima sa prognoză este mai puțin optimisă față de cea precedentă, atât din cauza estompării (pentru moment) a crizei gazelor din anii 2022-2023, dar și pe fondul unor provocări sistemice. Astfel, ratele slabe de electrificare reduc cererea, iar lipsa de flexibilitate a sistemului energetic duce la reducerea energiei solare preluate în rețele și la prețuri negative.

România, printre puținele țări cu prognoză mai optimistă

“Proiecțiile individuale reflectă o perspectivă mai temperată comparativ cu previziunile noastre din iunie 2024. Creșterile anticipate pentru Germania sunt în scădere cu 16%, iar cele pentru Spania cu 4%. Italia ar trebui să crească mai mult, dar foarte modest, cu 2 %, în timp ce Franța se remarcă printr-o revizuire în creștere cu 15 %. Polonia este revizuită în scădere cu 5%. Toate celelalte piețe de top au fost, de asemenea, revizuite în scădere, cu excepția României, care se așteaptă să crească cu 4% mai mult”, arată Solar Power Europe cu referire la perioada 2025-2028

Iată și un grafic al capacității nou-adăugate în fotovoltaic, estimate pentru perioada 2025-2028, în scenariul mediu:

Potrivit acestei estimări, în perioada analizată, România are trebui să cunoasccă o creștere agregată anuală de 36% a instalărilor – cea mai mare din primele zece piețe din UE –  ceea ce ar urma să ducă, în scenariul mediu, la o capacitate totală de 19 GW în anul 2028. Anul 2024 s-a terminat cu capacitate instalată în fotovoltaic de 5 GW, potrivit estimărilor solar Power Europe, care includ prosumatorii și, cel mai probabil, și parcurile fotovoltaice în probe.

Avantajele României sunt programul Casa Verde pentru prosumatori, licitațiile CfD și programele de finanțare cu bani europeni pentru înființarea de parcuri fotovoltaice de mari dimensiuni, dar și îmbunătățirea cadrului legislativ în domeniul stocării, fiind eliminată dubla taxare a energiei.

Provocările României țin de limitările legate de accesul la rețea, fiind deja un număr semnificativ de proiecte pe listele de așteptare, de numărul limitat de potențiali clienți care să preia energia prin PPA-uri dar și de noua regulă prin care din 2026 se vor organiza licitații pentru accesul la rețea, care ar aduce “o complexitate suplimentară”, potrivit Solar Power Europe.