Reformele de la Banca Vaticanului au condus la creşterea numărului de tranzacţii suspecte raportate

În ultimii ani, Vaticanul a fost supus la presiuni pentru ca banca sa, Institutul pentru Lucrări Religioase, să respecte standardele internaţionale cu privire la transparenţa financiară în domeniu spălării banilor.

Cu toate acestea, AIF a precizat că doar cinci procente din tranzacţiile suspecte raportate au fost considerate suficient de serioase pentru a fi deferite procuraturii, faţă de două cazuri în 2012 şi niciunul în 2011.

‘Aceasta înseamnă că avem mai multe abuzuri la Sfântul Scaun? Deloc, înseamnă că sistemul de raportare începe să funcţioneze’, a declarat directorul AIF, elveţianul Rene Bruelhart, cu ocazia prezentării celui de-al doilea raport anual al AIF. ‘O suspiciune nu este o probă. O suspiciune este înregistrată atunci când anumiţi indicatori semnalează că o anumit tranzacţie nu este în conformitate cu normele internaţionale’, a adăugat Bruelhart.

Directorul AIF a mai spus că Vaticanul şi-a extins cooperarea cu alte ţări pentru combaterea fenomenului spălării banilor. Potrivit acestuia, în 2013 AIF a făcut un număr de 28 de cereri către o serie de autorităţi străine pentru informaţii cu privire la tranzacţii financiare suspecte, în creştere faţă de una în 2012, şi a primit, la rândul său, 53 de de astfel de cereri, în creştere faţă de trei cereri în 2012.

Papa Francisc, care a spus că finanţele Vaticanului trebuie să fie transparente pentru ca biserica să aibă credibilitate, a decis să nu închidă Institutul pentru Lucrări Religioase cu condiţia continuării reformelor. Vaticanul s-a dotat în octombrie cu o nouă lege pentru a se conforma normelor asupra transparenţei, vigilenţei interne şi schimbului de informaţii. De asemenea, a fost înăsprit sistemul penal a fost înăsprit, permiţând măsuri de confiscare şi îngheţare a averilor, şi autorizând urmăriri împotriva oricărei persoane care lucrează pentru Sfântul Scaun, chiar în afara teritoriului Vaticanului.