Doar 3 miliarde de lei în buget în acest an pentru compensarea furnizorilor de energie și gaze. Mai puțin de jumătate față de datoriile statului din anii trecuți, iar schema continuă și în acest an

În bugetul Ministerului Energiei, la capitolul 80.01 „Acţiuni generale economice, comerciale şi de muncă”, titlul 40 „Subvenţii”, este prevăzută suma de 1,5 miliarde de lei pentru plata cererilor de decontări formulate în cazul consumatorilor noncasnici, în baza prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022 – 31 martie 2023, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 206/2022, cu modificările şi completările ulterioare.

De asemenea, tot 1,5 miliarde de lei sunt alocaţi în bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale, la capitolul 68.01 „Asigurări şi asistenţă socială”, titlul 57 „Asistenţă socială” pentru plata cererilor de decontări formulate de furnizorii de energie în baza prevederilor aceleiaşi OUG, pentru consumatorii casnici.

„În anul 2025, începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, în situaţia în care fondurile asigurate din contul de disponibil prevăzut la art. 15 alin. (6) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022 – 31 martie 2023, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 206/2022, cu modificările şi completările ulterioare, nu asigură plata integrală a cererilor de decontări transmise conform prevederilor acestui act normativ, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale şi Ministerul Energiei pot efectua plăţi, din bugetul propriu, pentru achitarea acestora”, se arată în proiectul de act normativ.

Însă, conform raportului privind situaţia macroeconomică pe anul 2025 şi proiecţia acesteia pe anii 2026-2028, aceste măsuri de urgenţă fiscală luate pentru a răspunde şocului preţurilor la energie ar trebui să fie eliminate cât mai curând posibil.

„Sprijinul bugetar nespecific prelungit acordat gospodăriilor şi întreprinderilor nu este instrumentul potrivit în situaţia actuală, deoarece sporeşte presiunile inflaţioniste şi contribuie la o politică monetară restrictivă prelungită. De asemenea, limitează marja bugetară pentru cheltuielile productive, de exemplu pentru investiţiile verzi şi digitale. Sprijinul pentru gospodăriile vulnerabile ar trebui să fie acordat în mod specific prin intermediul sistemelor de protecţie socială şi al plaselor de siguranţă socială instituite”, prevede raportul.

Asociația Furnizorilor (AFEER) a anunțat acum câteva zile că totalul datoriilor statului (Ministerul Muncii, pentru casnici, și cel al Energiei, pentru non-casnici) este de 8-9 miliarde de lei, și sunt datorii, către unii furnizori, și din luna noiembrie a anului 2023. Cea mai mare parte a acestor datorii sunt deconturi trimise spra validare către ANRE, dar pe care Autoritatea nu le-a confirmat, situație care este însă din ianuarie 2024, timp în care furnizorii nu au primi banii cu care susțin prețurile plafonate ale cliențillor. ANRE a informat azi că în ianuarie a avizat spre plată 327 de milioane de lei.

AFEER a spus că furnizorii de energie electrică nu mai pot susține schema de prețuri plafonate la energie și au cerut autorităților să plătească din datorii. Ei au spus spun că mai pot rezista doar “câteva săptămâni” și au cerut ca atualele plafoane, dintre care cel mai mic, de 0,68 lei/kWh este “pomană electrorală”, să fie desființate de la 1 aprile, așa cum cere legea.

Citește și: