Germania: Conservatorul Friedrich Merz, dispus la o coaliţie de guvernare cu social-democraţii; noi proteste împotriva extremei drepte

Adaugă-ne ca sursă preferată

După ce fostul cancelar creştin-democrat Angela Merkel a deschis în 2015-2016 graniţele Germaniei pentru migranţii clandestini, peste un milion de migranţi din Asia, Africa şi Orientul Mijlociu au intrat în această ţară, flux care a continuat de atunci, astfel că imigraţia este acum o temă principală de dezbatere în campania pentru alegeri, scrie Agerpres.

Actualul lider conservator, Friedrich Merz, s-a delimitat de politica lui Merkel la acest capitol şi pledează pentru măsuri drastice antimigraţie, inclusiv controale intensificate la graniţe şi respingerea migranţilor încă de acolo, precum şi expulzarea celor fără drept de azil. Cu sprijinul formaţiunii de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), el a reuşit luna trecută să treacă prin Bundestag (camera inferioară a parlamentului) o moţiune fără valoare legală cu astfel de măsuri.

Însă când Friedrich Merz a încercat să promoveze şi un proiect de lege în acest sens, el nu a mai obţinut majoritatea, iar partidele proeuropene, în special social-democraţii cancelarului Olaf Scholz şi Verzii titularei Ministerului de Externe, Annalena Baerbock, l-au acuzat că prin colaborarea cu extrema dreaptă şi prin măsurile anti-migraţie încalcă valorile şi regulile Uniunii Europene.

Vorbind sâmbătă la un congres al Uniunii Creştin-Sociale (CSU), ramura bavareză a Uniunii Creştin-Democrate (CDU), Merz a subliniat că acest partid este hotărât să impună o „întorsătură asupra migraţiei” odată ce va ajunge la putere.

Alegătorii sunt conştienţi de faptul că Verzii – celălalt partener posibil pentru un guvern de coaliţie – nu doresc deloc să susţină o politică restrictivă asupra imigraţiei, în timp ce Partidul Social-Democrat (SPD) „se luptă cu el însuşi”, a remarcat Merz în discursul său la congresul desfăşurat la Nurnberg.

Totuşi, el a estimat că, în cele din urmă, social-democraţii „vor privi la Danemarca şi la alte ţări europene” şi vor vedea că, dacă ar fi susţinut o politică „rezonabilă” privind imigraţia ar fi putut evita pierderea de voturi în favoarea formaţiunii de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), care ocupă locul doi în sondaje.

După ce a sugerat că este favorabil unei coaliţii de guvernare cu social-democraţii, Merz a subliniat din nou că nu va coopera sub nicio formă cu extrema dreaptă AfD, motivând că acest partid pune la îndoială moneda euro şi NATO şi caută pacea „în poala lui Putin”, referire la preşedintele rus şi la războiul dus de acesta contra Ucrainei, ţară sprijinită substanţial în acest război de Germania.

Conservatorii din CDU/CSU conduc în sondaje, cu circa 30%, urmaţi de extrema dreaptă AfD, cu circa 20%, înaintea alegerilor anticipate convocate pentru 23 februarie, după ce coaliţia lui Scholz a pierdut majoritatea în urma înlăturării Partidul Liber-Democrat (FDP) din guvern, pe fondul unor dispute bugetare apărute după ce Germania a trecut prin al doilea an de recesiune şi mai multe sectoare ale economiei se află în criză şi anunţă concedieri, cum este cazul sectorului auto.

În aceleaşi sondaje Partidul Social-Democrat se află pe locul trei, cu aproximativ 15%, urmat îndeaproape de partidul Verzilor, ceea ce înseamnă că Merz va fi nevoit să se alieze la guvernare cu cel puţin unul dintre aceste două partide pentru a evita o coaliţie cu AfD.

Tot sâmbătă, noi manifestaţii împotriva extremei drepte s-au desfăşurat în mai multe oraşe germane, astfel de proteste fiind organizate cu regularitate în ultima vreme de partidele pro-europene, care, în pofida sondajelor ce le sunt favorabile, au emoţii înaintea alegerilor la care se tem că partide anti-sistem precum Alternativa pentru Germania (AfD) sau Alianţa Sahra Wagenknecht (BSW) ar putea furniza surprize.

Manifestaţia cea mai semnificativă de sâmbătă a fost la Munchen, cu aproximativ 200.000 de participanţi, potrivit poliţiei. Organizatorii manifestaţiei „Munchen este multicolor” au precizat că doresc astfel să transmită înainte de alegeri „un semnal puternic în favoarea diversităţii, demnităţii umane, coeziunii şi democraţiei”.