Isărescu: România nu a avut cea mai mare inflație anul trecut. A avut problema că a scăzut lent

„Desigur, ce se întâmplă acum, tensiunea dintre Statele Unite și Uniunea Europeană, nu a putut să fie introdusă în această prognoză. Pe baza ei, dar și a datelor interne, avem această evoluție a inflației. Rata anuală a inflației, măsurată pe bază a indicilor prețurilor de consum, se menține în tendința generală descrescătoare pe tot parcursul anului curent, urmată de o stabilizare în jumătatea superioară a intervalului țintă, începând cu 2026. Suntem, față de prognoza anterioară, ușor mai sus acum, dar observați curba roșie. Spre sfârșitul intervalului de prognoză, datele prezente arată o situație mai bună a inflației”, a spus Isărescu.

Potrivit acestuia, în prima jumătate de an nu vor fi presiuni inflaționiste deosebite, ci vor fi influențe generate de șocurile din trecut.

„În ceea ce privește aceste fluctuații de ritm în prima jumătate a acestui an, ele sunt generate în principal de efecte de bază, nu avem presiuni inflaționiste deosebite. Sunt efecte de bază generate de șocurile din trecut. S-au majorat impozitele indirecte în ianuarie 2024 și avem scădere în consecință în ianuarie 2025, apoi reduceri de prețuri ale gazelor naturale și alimentelor neprocesate în T2 2024, iar după ce trec aceste efecte de bază inflația rămâne undeva până în 5%, conform prognozei noastre. Ea se duce în jos începând cu vara anului curent”, a explicat guvernatorul BNR.

Mugur Isărescu a subliniat că România nu a fost campioană la inflație anul trecut, așa cum s-a afirmat, ci chiar a avut cifrele cele mai scăzute în comparație cu trei țări similare – Cehia, Polonia și Ungaria – însă scăderea inflației în cazul nostru a fost mai lentă.

‘„Am făcut pentru dumneavoastră, pentru că am văzut repetativ că suntem campioni la inflație, o comparație cu cele trei țări cu care ne putem compara, care nu sunt în zona euro, țintesc inflația ca și noi, au același regim de politică monetară și un regim de flotare mai mult sau mai puțin controlată a cursului de schimb: Cehia, Polonia, Ungaria și România. Observați că, începând cu acest episod, această perioadă de inflație care a intervenit odată cu declanșarea pandemiei, apoi cu războiul din Ucraina, apoi cu criza energetică, comportamentul nostru nu este deviat, să spunem așa, față de cum s-a comportat inflația și politica monetară în celelalte trei țări comparate. Am spune că, până anul trecut, nu numai că n-am fost campioni la inflație – am avut inflația cea mai scăzută. Cea mai mare a fost în Ungaria, aproape 25%, ca vârf, apoi în Polonia și noi am fost așa chiar ușor sub Cehia. Coborârea la noi a fost mult mai lentă. Și acest lucru s-a întâmplat în 2024, an electoral, cu mai multe probleme pe care le știți’, a susținut el.

În ianuarie 2025, Polonia și Ungaria au inflație mai mare decât România, subliniază Isărescu.

„În sfârșit, în ianuarie, nu mai suntem noi campioni la inflație în UE. Ne-au întrecut și polonezii și ungurii. În România, inflația 4,95% – 5%, depinde unde o rotunjim, în Ungaria 5,3%. Faptul că avem o politică de dobândă, deci o rată de dobândă mai ridicată este legată de altceva. E legată de tensiunile politice interne și de faptul că acum, în mod corect, considerăm că stabilitatea financiară și legat de această stabilitate a cursului de schimb este importantă, aș spune chiar foarte importantă. Din această cauză și prudența noastră, care nu este exagerată. O reducere a ratei de dobândă de politica monetară poate să sune așa… în ochii piețelor, având în vedere dimensiunile deficitelor, ca o invitație la deprecierea cursului, ceea ce acum nu este cazul să se întâmple. În următorii doi ani, principala contribuție dezinflaționistă este atribuită revoluției ratei CORE-2 ajustat Ce înseamnă asta? Că politica monetară funcționează.”